Deschiderea Simpozionului Național „Moștenirea Mușatină. Credință – Cultură – Istorie”

La împlinirea a 500 de ani de la Sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților organizează o serie de evenimente menite să aducă la lumină o parte dintre cele mai însemnate aspecte ale moștenirii cultural-istorice și religioase pe care dinastia mușatină ne-a lăsat-o prin monumentele și obiectele de patrimoniu, dar mai ales prin acțiunile acestora în apărarea credinței noastre strămoșești, întreprinse de cea mai importantă dinastie domnitoare a Moldovei.

În programul manifestărilor dedicate acestui an aniversar se numără și Simpozionul Național „Moștenirea Mușatină. Credință – Cultură – Istorie”, desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în perioada 15-17 septembrie 2022, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Evenimentul, transmis online pe pagina oficială de Facebook a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a partenerilor media, a adus împreună reprezentanți ai spațiului cultural românesc și profesori de la facultățile de teologie din țară, istorici, filologi și arheologi, precum și oficialități ale statului.

Ceremonia de deschidere a început cu o rugăciune de binecuvântare rostită de pr. Constantin Oprea, consilier al Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în prezența a numeroși clerici și profesori conferențiari, a invitaților de seamă și a auditoriului format din delegați ai Centrului Eparhial Suceava, reprezentanți ai autorităților locale, cadre didactice universitare, dar și studenți și elevi seminariști, precum și stareți și starețe ale mănăstirilor bucovinene.

A urmat intervenția online a doamnei dr. Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, prin care au fost evidențiate monumentele aflate în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților care fac parte din lista acestui patrimoniu cultural și natural al umanității, dar mai ales necesitatea și importanța transmiterii acestora generațiilor următoare.

Simpozionul, organizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, sub Patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a fost moderat de arhid. lect. univ. dr. Vasile M. Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof. univ. dr. Mircea Diaconu, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, instituție gazdă și parteneră a evenimentului. Domnia sa a vorbit despre nevoia cunoașterii trecutului, a istoriei poporului nostru, evidențiind potențialul patrimoniului religios al Bucovinei. Pentru a sublinia nevoia păstrării identității definite de locașurile de cult, au fost aduse în atenție fragmente de cronică legate de două dintre bisericile monument ale Sucevei, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și Biserica Mirăuți, Catedrală Mitropolitană a Moldovei între anii 1402–1522.

A urmat cuvântul transmis de Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic cu prilejul deschiderii acestui eveniment deosebit, citit de arhid. Vasile Demciuc, 500 de ani de continuitate și contiguitate bizantino-mușatină în Moldova, în general, și Bucovina, în special. „Universitatea Ștefan cel Mare din Municipiul Suceava, instituție prestigioasă de învățământ, își împlinește în aceste zile, și nu numai, vocația de a fi un mediu în care știința, filosofia, teologia și cultura converg pentru a spori cunoașterea. Aici, în acest sanctuar al științelor, care are nu doar rolul de a recunoaște şi consacra personalități culturale și științifice, ci și de a fi un spațiu al cercetării academice și al dialogului dintre cult și cultură, marcăm aniversarea a 500 de ani de la târnosirea Bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, vechea catedrală mitropolitană a Moldovei, ctitorie a urmașilor Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, și anume Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă. (…) Suntem încredințați de faptul că subiectele ce abordează perioada Mușatinilor nu se vor epuiza în cadrul acestui simpozion, fiind încă multe documente în arhive, în biblioteci și muzee care așteaptă să fie cercetate și diortosite de specialiști.”

Arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, a rostit un cuvânt de bun venit, punctând importanța evenimentului aniversar pentru obștea pe care o reprezintă, dar și pentru întreaga Cetate a Sucevei.

Prezent online, domnul Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, a vorbit despre Moștenirea Mușatină ca permanență spirituală europeană. „Acum, la împlinirea  a  500 de ani de la sfințirea Bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO,  înțelegem în mod aparte  de ce patrimoniul cultural unește în el două dimensiuni spirituale esențiale: continuitatea de-a lungul timpului și noutatea diversității. În patrimoniul cultural național se vede capacitatea de creație și de comuniune a unui popor, capacitatea de comuniune cu generațiile trecute, tradiția și capacitatea creatoare de a asimila noi influențe, fără alienare, precum și capacitatea de a deschide noi perspective.”

Pr. Constantin Oprea a dat citire mesajului transmis de vicepreședintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, despre Biserica „Sfântul Gheorghe” – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” – vechea catedrală mitropolitană a Țării Moldovei la ceas aniversar. „Este locul spre care se îndreaptă de atâtea veacuri atâtea mii de pelerini, căutând ocrotire la racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava – patronul și ocrotitorul Țării Moldovei, raclă care la rândul ei este un reper în arta și civilizația medievală sud-est europeană. Lucrările de restaurare a picturii murale a Bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava a fost un mare succes și sper ca lucrările de restaurare și conservare care vor începe în curând prin purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, arhipăstorul acestei istorice eparhii, să fie la același înalt standard.”

Cuvântul prof. univ. dr. Ștefan Purici, Prorector al Universității „Ștefan cel Mare”, intitulat Moștenirea Mușatină, prețuită și transmisă prin programele analitice universitare studenților Facultății de Istorie și Geografie, a fost citit de prof. univ. dr. Florin Pintescu, Decan al Facultății de Istorie și Geografie.

În încheierea festivității de deschidere, arhid. lect. univ. dr. Vasile M. Demciuc, unul dintre inițiatorii evenimentului, a vorbit despre amprenta pe care Mușatinii au imprimat-o poporului român. „Pe harta sufletului nostru, numele Suceava este scris cu liniile și culorile cele mai frumoase, cu substanța vie, cu purpura din sângele oștenilor conduși de Mușatini, spre apărarea acestui sfânt pământ, cu aur, coborât din aureolele sfinților zugrăviți pe pereții bisericilor mușatine, cu albastrul coborât din cer pe umerii bisericilor care ne arată ce înseamnă Arborele lui Iesei, biserici mușatine ce ne-au înveșnicit în cultura și civilizația universală. (…) Mușatinii, a căror amintire o facem, au trecut în nemoarte cu faptele lor închinate poporului care i-a născut. Ei sunt partea nobilă a ființei noastre, cer înstelat deasupra cugetului nostru la care ne ridicăm ochii trupului și sufletului, ținând în mâini Crucea biruitoare. Îi pomenim pe cei care s-au dus ca fiind izvoare din care veșnic vom gusta îmbărbătare și credință în destinul frumos al omului chemat să oprească frumusețea pământului și a cugetului.”

Sesiunea comunicărilor simpozionului a debutat cu prezentarea „Patrimoniul istoric mușatin – Patrimoniu UNESCO” a prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, de la Universitatea București, manager al Bibliotecii Naționale a României. Excelența sa a vorbit despre anii în care s-a ocupat de înscrierea unor monumente în lista patrimoniului natural și cultural UNESCO. La finalul prelegerii, a fost anunțat faptul că expoziția de fotografie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, realizată de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, va ajunge la București, în foaierul Bibliotecii Naționale a României, în data de 27 septembrie 2022. Ca parte a evenimentului va avea loc și un concert de muzică psaltică susținut de Grupul „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava. În cadrul expoziției vor putea fi admirate fresce cu reprezentări ale Sfântului Ioan cel Nou în pictura mănăstirilor Dobrovăț, Arbore, Humor, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, precum și din Paraclisul turnului clopotniță al Mănăstirii Bistrița – Neamț, din Catedrala Arhiepiscopală – Roman, din Biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava și, nu în ultimul rând, cu ilustrări ale vieții sale din Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

Pr. prof. univ. dr. Viorel Sava, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, a vorbit despre Semnificațiile teologico-duhovnicești ale spațiului liturgic – înțelesuri de altădată pentru omul de azi. Sfinția sa a asemănat evenimentele desfășurate în aceste zile cu o anamneză, o rememorare a celor 1400 de ani de istorie, de rugăciune, de săvârșire a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii:  500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod,  500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” – Părhăuți, ctitoria boierului Gavril Trotușan, și 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea Voievod.

Lucrările simpozionului au continuat cu abordarea temei Memoria ca formă de recuperare a patrimoniului istoric mușatin de către prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, de la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare”, specialist în istorie contemporană.

Un moment deosebit al evenimentului l-a reprezentat și intervenția pr. redactor Ștefănel-Stelian Ciurciun, care a vorbit despre Editura Crimca și Tipografia Vartolomeu Măzăreanu puse  în slujba promovării patrimoniului cultural-religios al Moldovei mușatine. „Momentul înființării Editurii Crimca a coincis cu perioada imediat următoare Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, această acțiune fiind impusă de nevoia cultural-misionară a eparhiei. (…) În decursul a doi ani, sub egida Editurii Crimca au văzut lumina tiparului aproximativ 40 de volume cu tematică variată, după cum urmează: studii consacrate tematicii omagiale sau comemorative a fiecărui an calendaristic, lucrări de istorie bisericească, monografii ale bisericilor și mănăstirilor din cuprinsul eparhiei, albume și studii de artă bisericească, lucrări dogmatice, biografii ale personalităților bucovinene de seamă, literatură creștină, lucrări omiletice și catehetice, lucrări de îndrumare liturgică și pastorală, lucrările simpozioanelor de teologie și ale conferințelor organizate de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților etc.”

Cea de-a doua sesiune a comunicărilor științifice, moderată de această dată de arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a început cu prezentarea pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, Sibiu, „Un mușatin deschizător al șirului mitropoliților pe scaunul Moldovei”. Sfinția sa a prezentat aspecte cu adevărat grăitoare din viața ierarhului Iosif I Mușat, întâiul mitropolit al Moldovei.

Comunicarea cu titlul Mitropolitul Grigorie Țamblac – în atenția contemporanilor noștri a fost susținută de pr. prof. univ. dr. Alexandru M. Ioniță. Prelegerea s-a concentrat asupra activității ierarhului și mai ales asupra scrierilor sale despre Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.

Doamna lect. univ. dr. Elena Firea, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, a vorbit despre Sanctuarul inițial al moaștelor Sfântului Ioan cel Nou în Biserica Mitropolitană „Sfântul Gheorghe” din Suceava. „Însumând, iconografia repictărilor din 1600-1601 din naosul bisericii Sfântului Gheorghe ar putea fi citită ca o rememorare a momentelor esențiale din istoria moaștelor Sfântului Ioan în Moldova, de la aducerea lor inițială la Suceava, la strămutarea recentă în catedrala mitropolitană și instalarea lor în acel loc anume, sub baldachinul donat de către Movilești. Adevărată mărturisire de credință a devoțiunii acestora față de sfântul ocrotitor al țării, întregul demers reflectă în același timp o preocupare accentuată față de moaște în epocă și grija evidentă de a le oferi expunerea rituală cuvenită, prin construirea unui adevărat sanctuar destinat să le adăpostească și să le pună în valoare. Instalarea baldachinului și decorarea porțiunii de zid adiacente cu scene referitoare explicit la istoria și sfințenia moaștelor sugerează un plan deliberat de amenajare a unui spațiu liturgic, un adevărat „relic programme” dacă vreți, care să faciliteze și să controleze accesul credincioșilor la raclă.  Scopul ultim al întreprinderii era acela de a relansa venerarea lor la noua destinație, în urma transferului din anul 1589. Revirimentul fără precedent al cultul lui Ioan cel Nou în primele decenii ale secolului al XVII-lea pare să indice că demersul a avut din plin succes.”

În prezentarea Mănăstirea Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți – o capodoperă a epocii mușatinilor, domnul dr. Alexandru Prelipcean, asistent universitar al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iași, a evocat, în sinteză, cele mai importante evenimente din istoria locașului de cult și a ctitorului său, logofătul Gavriil Trotușan.

În ultima parte a zilei, în cadrul sesiunii de lucrări moderate de pr. prof. univ. dr. Alexandru M. Ioniță,  părintele prof. univ. dr. Ștefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a prezentat un studiu de caz referitor la Imnul Acatist al Maicii Domnului în iconografia ctitoriilor mușatine. „Este un inegalabil poem liturgic compus din 12 perechi de condace şi icoase care preamăresc taina întrupării Mântuitorului Hristos în Fecioara Maria. (…) Cele 24 de strofe ale Acatistului au fost transpuse admirabil şi unic în iconografia creştină prin frescele exterioare ale bisericilor moldave din secolul al XVI-lea. Scenele iconografice ale Imnului Acatist se derulează, potrivit indicațiilor textelor scripturistice și textelor iconografice.”

Arheologul dr. Monica Dejan, din Suceava, a prezentat aspecte inedite din cadrul cercetărilor arheologice desfășurate la Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Părhăuți.

O altă temă abordată în cadrul simpozionului a fost legată de activitatea Mitropolitului Grigorie Roșca, prezentat ca fiind un ctitor al picturilor exterioare din Nordul Moldovei. Stavrofora Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, a evidențiat faptul că ierarhul este considerat cel de-al treilea ctitor al mănăstirii al cărei întâi stareț a fost Sfântul Daniil Sihastrul.

Ultima prezentare a fost cea a domnului prof. univ. dr. arhitect Virgil Polizu, din București, care a vorbit despre Biserica Mușatină – ca model pentru arhitectura ecleziastică a Moldovei.

Întâlnirea s-a încheiat cu anunțarea programului pentru zilele viitoare, cu adresarea cuvintelor de mulțumire participanților și nu în ultimul rând cu o rugăciune. Seara, invitații Simpozionului Național „Moștenirea Mușatină. Credință – Cultură – Istorie” au vizitat Mănăstirea Sihăstria Râșcăi, aflată într-un amplu proces de înfrumusețare, în această perioadă lucrându-se la pictarea exteriorului sfântului locaș care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu.

Evenimentul, care își propune cinstirea memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional, va continua în zilele de 16 și 17 septembrie, când specialiști în domeniul teologiei și istoriei vor prezenta noi aspecte legate de felul în care Moștenirea Mușatină își face simțită prezența și în zilele noastre.

 

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro

De la același autor

Ultimele din categorie