Structura coloanei vertebrale este o înşiruire de 24 de inele osoase, numite vertebre, care se sprijină şi se articulează unele pe altele. Între corpurile vertebrale se află o „pernuţă“ amortizoare, numită disc vertebral. Ca în cazul oricărei alte articulaţii, coloana este îmbrăcată şi consolidată cu un manşon de aponevroze, tendoane, muşchi, pe lângă care se află vase de sânge şi filete nervoase. Aceste inele osoase suprapuse formează un canal medular ce protejează mănunchiul de nervi, cu rol de transmitere a comenzilor către creier sau de la acesta către diverse organe. Din loc în loc, printre vertebre, ies rădăcinile nervoase, care se opresc la cap, membre, torace, abdomen.

Rolul coloanei vertebrale este de susţinere verticală a corpului şi a capului, pentru ca acesta să aibă o vizibilitate cât mai bună în mediul înconjurător. Totodată, coloana protejează măduva spinării, care asigură comenzile nervoase între organe.

Funcţionarea normală a coloanei vertebrale presupune poziţia cunoscută, curburile fiziologice pentru amortizarea şocurilor şi balansarea uşoară în timpul mersului. Această adaptare este pentru a menţine capul cât mai stabil şi activitatea organelor interne cât mai puţin influenţate de mers sau de activităţi fizice.

Îmbătrânirea fiziologică sau suprasolicitarea neadaptată posibilităţilor date de constituţie, vârstă, antrenament distruge mai puţin sau mai mult structura de rezistenţă. Această degradare duce la perturbarea sau chiar anularea funcţiei de statică, dinamică şi protecţie a coloanei vertebrale.

Cifoza (ghebul) este tulburarea de statică, frecvent întâlnită la copii şi tineri, cauzată de rezistenţa slabă a ţesutului osos, a muşchilor, a tendoanelor, precum şi de lipsa antrenamentului fizic pentru o mişcare şi o postură corectă. Rezistenţa scăzută a tuturor ţesuturilor este urmarea unei alimentaţii necorespunzătoare în perioada de creştere (carenţă în lactate, fructe, carne).

Lipsa antrenamentului fizic, de tonifiere a musculaturii paravertebrale este cauza unei modeste educaţii pentru sport, comodităţii şi a vieţii sedentare.

Prevenirea cifozei la copii şi tineri se face cu o alimentaţie în care să se găsească zilnic: lapte, brânză, legume, cereale, carne, în cantităţi adaptate vârstei şi efortului. De asemenea, duşul şi gimnastica de dimineaţă, mersul pe jos 2-3 km, practicarea zilnică a unui sport, joc dinamic sau a unei munci fizice sunt remedii miraculoase.

Importantă, la această vârstă, este poziţia corectă la şcoală, precum şi dozarea efortului după vârstă, constituţie, sex. Moda „manechin“ la fete şi cea de „superman“ la băieţi, cu energizante, lasă sechele pentru toată viaţa.