Tinitusul: cauze, diagnostic, tratament și cum afectează calitatea vieții

Interviu

Tinitusul: cauze, diagnostic, tratament și cum afectează calitatea vieții

Tinitusul, cunoscut și sub denumirea de acufene, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale auzului, manifestându-se prin senzația de țiuit, zumzet sau alte zgomote percepute în urechi, fără o sursă externă. Deși nu este o boală în sine, ci mai degrabă un simptom al unor afecțiuni preexistente, al unui traumatism auricular sau al unor tulburări circulatorii, tinitusul poate afecta semnificativ calitatea vieții. Pentru a înțelege mai bine cauzele, metodele de diagnostic și opțiunile de tratament disponibile, stăm de vorbă astăzi cu Nicoleta Dimitriu, medic primar medicină de familie și manager de dezvoltare în cadrul Spitalului Providența al Arhiepiscopiei Iașilor.

Pentru început, ce este tinitusul și cum se manifestă?

Tinitusul reprezintă percepția unor sunete în urechi sau în cap, în absența unei surse externe. Cel mai frecvent, pacienții descriu un țiuit, bâzâit, șuierat sau zumzet. Aceste sunete pot fi percepute la o singură ureche, la ambele urechi sau chiar la nivelul întregului cap. Intensitatea lor poate varia, iar în unele cazuri devin mai evidente în liniște, mai ales seara.

Care sunt principalele cauze ale apariției tinitusului?

Numeroase afecțiuni pot provoca sau agrava tinitusul, iar identificarea unei cauze exacte nu este întotdeauna posibilă. Printre cele mai frecvente cauze se numără pierderea auzului asociată înaintării în vârstă, în special după 60 de ani, expunerea prelungită la zgomote puternice, acumularea excesivă de cerumen în conductul auditiv și modificările structurii osoase ale urechii, care au adesea o componentă genetică.

Există și cauze mai puțin întâlnite, precum boala Menière, afecțiunile articulației temporomandibulare, traumatismele la nivelul capului sau gâtului, tumorile nervului vestibular, disfuncțiile trompei lui Eustachio, spasmele musculare ale urechii interne, ateroscleroza, hipertensiunea arterială, anomaliile vaselor de sânge, modificările hormonale la femei și tulburările tiroidiene. De asemenea, tinitusul poate apărea ca efect advers al unor medicamente, inclusiv aspirina și alte antiinflamatoare nesteroidiene, anumite antibiotice, antiepileptice, medicamente oncologice, diuretice, antidepresive sau chiar unele suplimente naturiste.

În unele cazuri, țiuitul în urechi poate fi cauzat de dezvoltarea unor tumori la nivelul urechii medii sau al nervului auditiv ori vestibular. În astfel de situații, tinitusul apare, de regulă, la o singură ureche și necesită investigații medicale amănunțite.

Cine este mai predispus să dezvolte această afecțiune?

Riscul este mai mare în cazul persoanelor care lucrează în medii zgomotoase, cum ar fi fabrici, șantiere sau industria muzicală. De asemenea, persoanele în vârstă, cei care folosesc frecvent căști la volum ridicat și cei care suferă de anumite afecțiuni cronice pot fi mai vulnerabili. Totuși, tinitusul poate apărea la orice vârstă.

Cum afectează tinitusul viața de zi cu zi?

Tinitusul poate avea un impact important asupra calității vieții, mai ales atunci când simptomele persistă pe termen lung. Persoanele afectate se pot confrunta cu oboseală cronică, stres, dificultăți de somn, probleme de concentrare și de memorie. În unele cazuri, disconfortul produs de zgomotele percepute constant poate favoriza apariția anxietății, iritabilității sau chiar a depresiei.

Deși tratarea acestor manifestări nu elimină direct tinitusul, gestionarea lor poate contribui semnificativ la îmbunătățirea stării generale și la reducerea impactului pe care această afecțiune îl are asupra vieții de zi cu zi.

Cum este diagnosticat tinitusul și ce investigații sunt necesare?

Diagnosticul începe cu un consult ORL amănunțit. În primul rând, medicul verifică dacă există un dop de cerumen care ar putea bloca conductul auditiv și provoca simptomele. Urmează anamneza, adică o discuție detaliată despre starea generală de sănătate a pacientului, afecțiunile de care suferă și tratamentele pe care le urmează.

Examenul clinic include evaluarea urechilor, dar și a capului, gâtului și nasului. În funcție de simptome și de suspiciunea clinică, pot fi recomandate investigații suplimentare, precum testele auditive – audiograma și audiometria tonală –, evaluarea mișcărilor ochilor, maxilarului, gâtului și membrelor, precum și investigații imagistice și vasculare, cum ar fi ecografia Doppler, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN).

Un diagnostic corect poate fi stabilit doar de medicul specialist ORL, în urma unei evaluări complete și a interpretării rezultatelor investigațiilor efectuate.

Există un tratament care să elimine complet tinitusul?

Nu există o soluție universală care să funcționeze pentru toți pacienții. Tratamentul depinde de cauza identificată. Dacă tinitusul este provocat de o afecțiune tratabilă, ameliorarea acesteia poate reduce sau elimina simptomele. În alte situații, se folosesc terapii sonore, aparate auditive, tehnici de relaxare și consiliere pentru a diminua impactul zgomotelor asupra vieții cotidiene.

Când ar trebui o persoană să se prezinte la medic?

Este recomandat un consult ORL dacă tinitusul persistă mai mult de câteva zile, apare brusc, este însoțit de amețeli, dureri de ureche sau pierderea auzului. Cu cât investigațiile sunt realizate mai devreme, cu atât cresc șansele identificării cauzei și ale unui management eficient al simptomelor.

Ce măsuri de prevenție recomandați?

Protejarea auzului este esențială. Recomandăm evitarea expunerii prelungite la zgomote intense, folosirea dopurilor de protecție atunci când este necesar și menținerea unui volum moderat atunci când ascultăm muzică la căști. De asemenea, un stil de viață sănătos, controlul tensiunii arteriale și gestionarea stresului contribuie la menținerea sănătății auzului.

Care este mesajul dumneavoastră pentru cei care se confruntă cu tinitus?

În primul rând, să nu ignore simptomele și să nu se resemneze cu ideea că nu există ajutor. Deși tinitusul poate fi frustrant, există numeroase metode prin care disconfortul poate fi redus. Un diagnostic corect și o abordare personalizată pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții pacienților.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=ESCFY7jmmds

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepsicopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/

Alătură-te comunității noastre pe WhatsApp, Instagram și Telegram!
Citește despre: