Trei părinți aveau obiceiul de mergeau la fericitul Antonie în fiecare an. Și doi îl întrebau pentru gândurile lor și pentru mântuirea sufletului, iar al treilea totdeauna tăcea, nimic întrebându-l. Iar după mult timp i-a zis avva Antonie lui: „Iată, de atâta timp vii aici și nimic nu mă întrebi!”. Și răspunzând fratele, i-a zis: „Destul îmi este numai să te văd, părinte”.

Se spune că unul dintre bătrâni i-a cerut lui Dumnezeu să-i vadă pe Părinți. Și i-a văzut pe ei fără avva Antonie. Deci a zis celui ce i-i arăta lui: „Unde este avva Antonie?”. Iar acela i-a zis: „În locul unde este Dumnezeu, acolo este el”.

(Patericul, ediția a IV-a rev., Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2004, p. 9)