Sunteți familiști. Și nu se poate să nu vă îngrijiți de cele ale vieții. Nici nu vă este interzis acest lucru, dimpotrivă, vă este poruncit să munciți ca să aveți leafă și să-i ajutați și pe alții. Trebuie numai să nu vă chinuiți cu grija și, lucrând, toată nădejdea să v-o puneți în Dumnezeu și tot ceea ce vă dă Dumnezeu în plus, să-I întoarceți Lui, prin cei săraci, ca o dijmă dată împăratului.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Egumenița, p. 413)