nădejde

Nădejdea omului duhovnicesc este aceea de a auzi bucuria îngerilor pentru un păcătos care se pocăiește

Nu îți da răgaz, nici tihnă până ce nu nimicești acea parte din tine ce se supune poftelor firii trupești.

Adevărul tău ar trece „testul frumuseții”?

Sunt tot felul de întâmplări care mai de care mai debusolante, mai tulburătoare, mai îngrijorătoare. Copleșiți de evenimente și de unele informații care circulă prin presă, creștinii ajung să deznădăjduiască și chiar să se certe între ei. De ce? Pentru că reper nu le mai este Dumnezeu, ci propria cugetare. Devenim prizonierii unei logici omenești, una reducționistă și săracă de sens. Ne lăsăm antrenați într-un vârtej informațional, hrănindu-ne cu știri și cu opinii, mai mult decât cu dumnezeieștile cuvinte ale rugăciunii.

Când ceilalți ne rănesc, Hristos mângâie inima noastră

Să ne întristăm nu pentru răul pe care ni-l pricinuieşte aproapele, ci pentru păcatele noastre, cu care Îl întristăm pe Dumnezeu. Păcatele Îl alungă pe Dumnezeu, pe când supărările pe care ni le pricinuiesc ceilalţi Îl aduc aproape de noi, ca să ne apere.

Nu găsesc omul potrivit pentru căsătorie ‒ ce pot face?

Dacă prin lipsa capacităţii de a iubi înţelegem respingerea emoţională a vreunui om care, în conformitate cu gândirea logică, ar trebui să ni se potrivească, dar pe care nu-l primeşte sufletul şi lângă care nu vrem să fim aproape nici măcar un minut, abia aşteptând să plece, atunci sigur că nu are rost să ne legăm viaţa de unul ca acesta.

Adâncul proniei lui Dumnezeu

Și cele mai sfinte suflete s-au tulburat câteodată înaintea enigmei celor ce se întâmplă în lume. Drept aceea, tu cugetă la judecățile lui Dumnezeu și pune-ți nădejdea în Făcătorul tău.
„Nu deznădăjduiţi! Aveţi nădejde în Dumnezeu şi în Maica Domnului, Care niciodată nu vor părăsi sufletele îndurerate, care caută mântuirea.“ Părintele Efrem Filotheitul
___   Părintele Efrem Filotheitul

„Lucrul acesta se va întâmpla fără nicio complicație!” – din minunile Maicii Domnului Grabnic-Ascultătoarea

Cu lacrimi în ochi a căzut în genunchi în fața Icoanei și I-a cerut să dăruiască un băiat fiicei lui. Atunci s-a auzit foarte clar răspunsul: Lucrul acesta se va întâmpla fără nicio complicație! Așa s-a născut al treilea copil al fiicei lui, deplin sănătos.

Să păzim poruncile lui Dumnezeu şi, cu dânsele, sufletele noastre! (Sfântul Paisie de la Neamţ)

Spunea unul dintre ucenicii săi: „Treizeci de ani am trăit pe lângă dânsul şi nu l-am văzut niciodată întristându-se pentru nevoile materiale. El numai atunci se întrista tare, când vedea călcându-se vreo poruncă dumnezeiască, şi mai ales de bunăvoie. Că sufletul său şi-l punea pentru cea mai mică poruncă a Stăpânului”.

Cu paralizie și Parkinson, maica Maria îi alina pe toți cei întristați

Oameni cu totul străini, aflându-se în necazuri, durere, deprimare şi deznădejde au început să o cerceteze şi să stea de vorbă cu ea. Şi toţi cei ce veneau plecau alinaţi, luminaţi în durerea lor, potolindu-și mâhnirea, liniştindu-se în temerile lor, dispărându-le depresia şi deznădejdea. Zvonurile existenţei acestei monahii ieşite din comun s-au răspândit treptat, depăşind cu mult hotarele oraşului Gatcina.

Sfântul Paisie de la Neamţ aducea mângâiere după nevoia sufletească a fiecăruia

Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie că avea atât de mare dar de a convinge, încât şi pe cel mai trist îl putea mângâia şi linişti cu cuvintele sale, şi pe cel descurajat îl putea îmbărbăta şi întări. Iar unde trebuia, mustra, ruga, îndepărta, îndelung răbda şi când nu izbutea, alunga de la sine.

Pagini