Distrugem sau schimbăm?
De-a lungul timpului au existat diverse granițe contestate și prin urmare multe conflicte. Cyrus cel Mare a vrut să aibă toată lumea și a cam luat tot ce i-a stat în cale până când a dat de Tomiris care i-a curmat brusc ascensiunea săturându-l definitiv de sânge. Romanii au vrut Mediterana și nu s-au oprit doar la ea. Rușii au vrut Basarabia, și au luat-o. Doar că granițele țărilor nu sunt singurele care ajung să fie contestate. Există granițe culturale și spirituale pentru care se duc lupte mult mai aprige.
De-a lungul timpului au existat diverse granițe contestate și prin urmare multe conflicte. Cyrus cel Mare a vrut să aibă toată lumea și a cam luat tot ce i-a stat în cale până când a dat de Tomiris care i-a curmat brusc ascensiunea săturându-l definitiv de sânge. Romanii au vrut Mediterana și nu s-au oprit doar la ea. Rușii au vrut Basarabia, și au luat-o. Doar că granițele țărilor nu sunt singurele care ajung să fie contestate. Există granițe culturale și spirituale pentru care se duc lupte mult mai aprige.
De exemplu, Stalin a știut că nu poate stăpâni Basarabia și nordul Bucovinei doar pentru că așa vrea. Prin urmare, a adus etnici ruși în Basarabia și a strămutat români de acolo în Siberia pentru a sparge conștiința națională. Cât de mult a reușit sau nu, vedem aruncând o privire dincolo de Prut.
Dar să dăm exemple mai puțin sângeroase. Când Norman Cuceritorul a luat ceea ce astăzi numim Anglia, a impus ca limbă oficială franceza. Motiv pentru care câte un oarecare vorbitor nativ de limbă engleză mai spune și în zilele noastre că francezii nu au un cuvânt pentru „entrepreneur“, neștiind săracul că tocmai de la francezi au luat cuvântul. Există lingviști care susțin că majoritatea cuvintelor din engleza uzuală sunt de origine franceză. Cele mai folosite cuvinte provin de la cei pe care au obiceiul să-i ridiculizeze cu orice ocazie.
Statele unite au ajuns să fie conduse de foștii sclavi pe care i-au adus să lucreze pe plantații, Franța și Anglia au ajuns să fie invadate de colonii, una de algerieni alta de pachistanezi. România va ajunge în curând să aibă populație majoritar țigănească. Și nu spun asta cu părere de rău. Toate cele ce se întâmplă, se întâmplă pentru că așa au fost îngăduite. Pentru ca cei mari să primească lecții de smerenie de la cei pe care i-au călcat în picioare.
Dar mai bine să trecem la lucrurile care contează. Atunci când creștinismul a început să fie cunoscut pe pământul vechii Dacii care tocmai se transforma în România fără să-și dea seama, multe dintre obiceiuri și sărbători erau, evident, păgâne. Drăgaica sau Sânzienele au fost sărbători agrare închinate unor puteri care făceau roadele să se coacă mai repede. Sărbătoarea nu a fost desființată ci a fost comutată în serbarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul care coincide ca dată cu sărbătoarea veche. Anul nou, a devenit slujba de Sfântul Vasile cel Mare. E drept că la ora actuală oamenii încă mă mai întreabă ce am făcut de Revelion pentru că așa l-au schimbat unii care au crezut că pot conduce lumea nivelând totul în cale.
În general este mult mai ușor să schimbi direcția unui lucru, oricare ar fi el, decât să-l anulezi. E mai ușor să convertești decât să omori. E drept că unii probabil nu vor fi de acord cu această afirmație dar ei nu știu ceea ce am aflat noi despre viață și despre moarte și despre faptul că nu mor caii când vor câinii. Încercarea de a omorî ceva este întotdeauna sortită eșecului. Pentru că fiecare om, fiecare neam, fiecare etnie are câte un înger care stă de veghe. Dacă nu ești de acord cu cel din fața ta, asuprirea lui nu va face decât să aducă pedeapsă peste pedeapsă. Convinge-l și ai câștigat un frate. Iar pentru cei care știu să aprecieze ce înseamnă un frate adevărat, acest câștig va fi mai mult decât toată lumea.