A douăzecea aniversare a binecuvântării iconostasului de la Milano

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

A douăzecea aniversare a binecuvântării iconostasului de la Milano

    • A douăzecea aniversare a binecuvântării iconostasului de la Milano
      A douăzecea aniversare a binecuvântării iconostasului de la Milano

      A douăzecea aniversare a binecuvântării iconostasului de la Milano

Duminică, 16 octombrie 2022, Preasfințitul Siluan, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a oficiat Sfânta Liturghie la Parohia Ortodoxă Română din Milano „Pogorârea Duhului Sfânt”, având alături un sobor de preoți, printre care și Părintele Protopop Pompiliu Nacu (Lombardia 2) și diaconul Teodor Ursachi de la parohia Piacenza. Vizita Preasfințitului Siluan a fost prilejuită de aniversarea a 20 de ani de la sfințirea iconostasului bisericii de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, în ziua de 13 octombrie 2002.

Înainte de Dumnezeiasca Liturghie, Preasfinția sa a săvârșit o hirotesia întru citeț a tânărului Alexandru Dușu.

La sfârșitul Dumnezeieștii Liturghii, Părintele Paroh Teodor Hamdam a dăruit Preasfințitului Siluan o icoană cu „Acoperământul Maicii Domnului”, al doilea hram al parohiei. Au mai asistat și au luat cuvântul domnul Florin Pascu, Consulul român de la Milano, și diaconul Roberto Pagani, reprezentantul arhiepiscopului catolic de Milano, Mario Delpini.

Redăm, în cele ce urmează, alocuțiunea Părintelui Vicar Onorific Traian Valdman, primul paroh al comunității parohiale istorice de la Milano (1975):

Preasfințite Părinte Episcop Siluan, distinși oaspeți și iubiți credincioși,

Suntem cu adevărat fericiți că putem să sărbătorim cu slujbă arhierească a douăzecea aniversare de la binecuvântarea iconostasului Parohiei ortodoxe române Pogorârea Duhului Sfânt din Milano, făcută de Preafericitul Patriarh Teoctist la 13 octombrie 2002.

A fost un eveniment de neiuitat. Când, anul precedent, m-am prezentat la Preafericirea Sa, mi-a comunicat că în 2002 va restitui Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea vizita făcută Patriarhiei Române în anul 1999. I-am cerut să binecuvinteze cu acea ocazie și iconostasul bisericii din Milano. Și mi-a răspuns imediat: Da, Părinte Trăiene, vin!

În toamna lui 2001, împreună cu părintele Teodor, atunci Domnul Munzer, am mers la Rădăuți și, sfătuiți de Părintele Stareț Iustin Dragomir de la mănăstirea Bogdana, am comandat sculptura societății Gafton-Câmpeanu de la Piatra Neanț și icoanele iconografului Gheorghe Bratiloveanu din Suceava. La începutul lui martie 2002 iconostasul era deja instalat.

Sculptată cu simboluri biblice – cruci, struguri, spice, foi de viță, de stejar și de aloro, floarea soarelui – iconostasul urmează tradiția bizantină.

La stânga ușilor împărătești, cu icoana Bunei Vestiri, se află Hristos binecuvântând, în timp ce la dreapta este Maica Domnului cu Iisus în brațe, indicându-l cu mâna dreaptă: El este Calea! Pe ușile diaconale se află arhanghelii Mihail și Gavriil, și după aceea, de o parte Sfântul Ambrozie, și de alta Pogorârea Duhului Sfânt, hramul bisericii. După aceea au fost adăugate icoana Sfântului Nicolae și a Acoperământului Maicii Domnului, al doilea hram, instituit de Preasfințitul Siluan.

Pe al doilea registru se află cele douăsprezece sărbători mari, având în mijloc Cina cea de taină. În al treilea registru vedem pe cei 11 apostoli care întâlnesc pe Domnul Înviat și, ca al doisprezecelea, pe Sfântul Pavel. În centru, Dumnezeul Treime, sub forma celor trei îngeri care îl întâlnesc pe Avram la stejarul lui Mamvri. În registrul superior sunt icoanele a doisprezece patriarhi și prooroci, având în centru pe Maica Domnului Rugătoarea. Deasupra, Hristos Răstignit și la piciorul Crucii, Maria mama sa și Ioan Evanghelistul.

Realizată cu contribuția exclusivă a credincioșilor noștri și binecuvântată acum 20 de ani de Preafericitul Patriarh Teoctist, iconostasul a devenit un frumos bilet de vizită al comunității.

După istorica vizită la Vatican, în zilele de 7-13 octombroe 2002, terminată cu Declarația comună (Din Grădina Maicii Domnului în Cetatea eternă, București, 2003, pp. 64-67) în care se afirmă dorința de a relua evanghelizarea “atât de necesară după perioada ateismului de stat” și de a reactiva dialogul teologic, în după amiaza duminicii de 13 octombrie 2002, Preafericitul Patriarh Teoctist, cu delegația însoțitoare, a sosit la Milano.

În seara aceleeași zile, Prefericirea Sa a venit în biserica noastră însoțit de Înaltpreasfințiții Mitropoliți Teofan al Olteniei, Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, Nifon, Arhiepiscop de Târgoviște, Preacucernicii Profesori Dumitru Popescu, Nicolae Necula și Ioan Chivu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București, de Preacucernicii Michael Tița și Costel Stoica, consilieri patriarhali și de Diaconul Costin Spiridon. L-a primit o impresionantă mulțime de credincioși și de copii în costume naționale, însoțiți de preoți din Italia de Nord, între care Părinții Gheorghe Vasilescu de la Torino și Petre Coman de la Florența.

În timpul vecerniei, Preafericirea Sa a binecuvântat iconostasul, în prezența Excelenței Sale Episcopul Francesco Coccopalmerio și a Exceleneței Sale Ambasadorul României Mihai Dobre. După cuvintele de Bunvenit, pronunțate de Înaltpreasfințitul Iosif și de Părintele Traian, Preafericirea Sa a transmis binecuvântarea Bisericii Mame. A afirmat că, după ce a avut bucuria de a trăi, în Bazilica Sfântului Petru din Roma, minunata operă a Duhului Sfânt pentru unitatea creștinilor, la Milano are bucuria de a întâlni fiii săi duhovnicești. Apoi a explicat că iconostasul ne introduce în Sfânta Sfintelor, în uniune cu Dumnezeu, și în învățătura Bisericii despre rolul sfinților, modele de viață și mijlocitori către Dumnezeu.

A mărturisist că misiunea de a vizita Roma și de a întâlni credincioșii ortodocși români din Italia și-a atins scopul. La Roma a făcut cunoscut mesajul ce privește căutarea unității creștine. La Milano, îi invită pe toți să acorde atenție chemării timpurilor și să facă proprie orientarea Bisericii noastre ce privește relațiile cu lumea creștină. Cu autoritatea morală a vârstei sale de 88 de ani, a îndemnat pe cei prezenți: “Să fiți tari în credință! Păstrați cu demnitate statutul de fii ai Bisericii Ortodoxe Române”(Op. cit., p. 82).

Luni, 14 octombrie 2002, Preafericitul Teoctist, însoțit de delegația patriarhală, a mers în Bazilica Sfântului Ambrozie, unde s-a închinat, ca prim patriarh român, la moaștele sfinților Ambrozie, Gervasie și Protasie.

După aceea, a fost primit în Palatul Arhiepiscopal de Cardinalul Arhiepiscop Dionisie Tettamanzi, care s-a arătat fericit să primească vizita pentru că “Comunitatea română din Milano este foarte numeroasă, iar Părintele Valdman se bucură de o deosebită stimă ca reprezentant al Ortodoxiei în Italia”. Conștient că Biserica Ortodoxă Română are vocația de a fi pod între Orient și Occident, Eminența Sa a afirmat că “În pleroma Ortodoxiei, Biserica României are un rol unic și original: păstrează ereditatea latină proprie și o asumă în forma liturgică și canonică a tradiției ortodoxe. Noi apreciem bogata vitalitate a Bisericii României și a noului impuls cu care, după căderea comunismului, încearcă să predice Evanghelia cu pastorală atenție la exigențele omului contemporan” (Op. cit., p. 85). Arhiepiscopul Tettamanzi a oferit Preafericitului moaște ale Sfinților Episcopi Ambrozie și Dionisie ai Milanului, din perioada Bisericii nedespărțite.

Preafericirea Sa a mărturisit emoția pe care a trăit-o când a întâlnit Comunitatea română, când a sărutat moaștele Sfinților milanezi și a îmbrățișat pe actualul (atunci) succesor al Sfântului Ambrozie. Apoi a exprimat convingerea că pentru continuarea dialogului ecumenic trebuie să ținem cont de sfinții comuni din primul mileniu și de credincioșii care astăzi se roagă împreună (Op. cit., p. 89).

În monumentalul Dom din Milano, unde s-a celebrat o rugăciune eceumenică, Preafericirea Sa a mulțumit Bisericii Ambroziene, păstorilor și credincioșilor săi, pentru frumoasa primire acordată românilor, care, în urma dificultăților lăsate de dictatura căzută recent, au fost determinați să emigreze. “Din punct de vedere spiritual, acești frați și fii ai noștri veniți în Occident, și în special în Italia, aduc cu ei tezaurul credinței vii a Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos și exemplul de trăire și de bunătate al sfinților” (Op. cit., p. 91).

Momente de evidentă frăție au fost trăite la prânzul cu membrii Consiliului Bisericilor Creștine din Milano, în timpul căruia Mons. Gianfranco Bottoni, delegatul pentru ecumenism, a salutat delegația Bisericii Române. A răspuns Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan al Olteniei cu o scurtă presentare a colaborării ecumenice între Bisericile și Confesiunile din Romania.

Apoi a fost visitată biserica ambrosiană Sant’Angela Merici din Milano, înfrățită cu parohia Apărătorii Patriei II din București (Op. cit., p. 92-93).

La Rho, pe strada către aeroportul Malpensa, delegația a întâlnit membrii Conferinței Episcopale Lombarde. Preafericirea Sa a prezentat o scurtă dare de seamă a visitei făcute la Roma și a destăinuit că această vizită continuă vizita ne oficială făcută la Vatican în ianuarie 1989, interzisă de autoritatea comunistă. La plecare, a conclus: “Înțelegem foarte bine că și aici funcționează principiul coresponsabilității și al sinodalității. Astfel oferiți un admirabil model de unitate sinodală, determinantă pentru structura eclezială” (Op. cit., p. 93-95).

Seara, delegația Patriarhiei Române a plecat de la Malpensa către București. În scrisoarea de mulțumire pe care am adresat-o Preafericitului, în calitate de Vicar al Italiei, am scris: “Pe plan pastoral, delegația Bisericii Mame, condusă de Preafericirea Voastră, a avut ocazia să constate la fața locului dragostea cu care a fost primită de preoții și numeroșii fii din Italia, bucuria de nedescris de a avea în mijlocul lor pe Întâistătătorul Sfintei noastre Biserici… Vizita Preafericirii Voastre constituie consacrarea Bisericii Ortodoxe Române din Italia…, vie și activă, căreia i s-ar putea recunoaște capacitatea de a avea un Episcop propriu sau cel puțin un Episcop-Vicar” (Op. cit., p. 160-161). Mulțumim Domnului că în 2004 ne-a dat pe Preasfințitul Siluan ca Episcop-Vicar, numit în 2008 ca prim episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, realitate apreciată și de autoritățile bisericești și civile române și de cele italiene.

Cuvintele pronunțate în timpul istoricii vizite de Preafericitul și de interlocutorii săi au vibrat pentru mult timp în sufletele participanților și au situat binecuvântarea iconostasului în contextul ecumenic al timpului.

Parohia ortodoxă română milaneză a contribuit la realizarea atmosferei ecumenice susținând: constituirea Consiliului Bisericilor Creștine din Milano; schimbul între profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și Universitatea Catolică din Milano; întâlniri între Episcopii ortodocși români de la Paris și din Italia cu arhiepiscopii catolici ai Milanului: Giovanni Colombo, Carlo Maria Martini, Dionigi Tettamanzi și Mario Delpini; vizitele Arhiepiscopului Tettamanzi și ale Episcopului Coccopalmerio în România și înfrățirea între o parohie catolică din Milano și una ortodoxă din București.

Acest iconostas și multe altele instalate după aceea în bisericile parohiilor Episcopiei noastre, cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop Siluan, dau mărturie că în Italia Biserica lui Hristos respiră cu cei doi plămâni: oriental și occidental.  Pentru acest dar mulțumim împreună Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sursa: Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

Citește despre: