Duminica dreptei credințe și a unității Bisericii, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava
Prima duminică a Postului Mare, numită și Duminica Ortodoxiei, a fost prilej de comuniune în rugăciune și de mărturisire creștină la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, mănăstire în care sunt așezate spre cinstire moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou, mare făcător de minuni și grabnic ajutător.
Cu această ocazie, în Duminica dreptei credințe și a unității Bisericii, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare împreună cu un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte slujitori ai așezământului monahal și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul mixt al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu. În contextul declarării la nivel național a anului 2023 ca „Anul cultural Ciprian Porumbescu”, în cadrul slujbei Rugăciunea Tatăl Nostru a fost interpretată în varianta compusă de geniul Baladei românești, ca parte a unui demers de a integra în slujirea liturgică mai multe piese aparținând marelui compozitor român.
La finalul Sfintei Liturghii, arhimandritul Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a dat citire mesajului pastoral transmis în anul Domnului 2023 de către membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia primei duminici din Postul Mare.
„La Duminica Ortodoxiei se serbează, an de an, biruința Bisericii împotriva tuturor ereziilor, fiind pomeniți cei care au rămas fideli Bisericii în momente de grea încercare. În Sfânta Scriptură există numeroase dovezi care reliefează îndatorirea fiecăruia dintre noi de a cinsti sfintele icoane. Deja, în capitolul întâi din Cartea Facerea se spune că Dumnezeu a creat pe om după chipul și asemănarea Sa (cf. Facerea 1, 26-27). Prin urmare, omul a fost creat după chipul(icoana) lui Dumnezeu. Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul Născut L-a dat ca lumea viață să aibă, și încă din belșug (cf. Ioan 3, 16; 10, 10). Prin urmare, Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat și S-a făcut Om, deoarece El este icoana Tatălui (cf. Evrei 1, 2-3). De aceea, Însuși Iisus Hristos a spus: Cel ce M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl (Ioan12, 45; 14, 9). Sfântul Ioan Damaschin se referă la reprezentarea lui Dumnezeu în icoană, zicând: Zugrăvesc pe Dumnezeul nevăzut, nu ca nevăzut, ci ca pe Unul Care S-a făcut văzut pentru noi prin participare la trup și sânge. Nu zugrăvesc dumnezeirea nevăzută, ci zugrăvesc Trupul văzut al lui Dumnezeu.”
În amintirea biruinței Ortodoxiei asupra iconoclasmului la Sinodul al VII-lea Ecumenic, după Sfânta Liturghie a avut loc o procesiune cu Sfintele Icoane în jurul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic. Ierarhul, preoții și credincioșii au adus slavă lui Dumnezeu și tuturor celor care au luptat pentru cinstirea sfintelor icoane. Odoarele, între care și Icoana Jubileu, reprezentându-i pe Sfinții Mari Mucenici Gheorghe și Ioan cel Nou, pictată pentru a marca împlinirea a jumătate de mileniu de la sfințirea bisericii ansamblului monahal, dar și o copie a icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni din catapeteasma lăcașului de cult, au fost purtate în mâini de cei prezenți în semn de mărturisire a importanței cultului icoanei în viața Bisericii.
Toți credincioșii prezenți la eveniment au primit, din partea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, iconițe ce ipostaziază lucrările Sinodul al VII-lea Ecumenic și taina reprezentării văzute a celor mai presus de fire, revelată părinților participanți la acest sinod. Iconițele au fost realizate la Tipografia „Vartolomeu Mazereanu” a Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
La final, Înaltpreasfinția Sa a transmis un gând de binecuvântare și un îndemn la păstrarea moștenirii spirituale încredințată nouă de înaintașii noștri. „Să fiți sănătoși și să păziți Sfânta Ortodoxie așa cum am preluat-o de la cei care nu mai sunt, dar care veghează asupra modului în care gestionăm noi toată credința noastră sfântă.”
Duminica Ortodoxiei, sărbătoare instituită încă din anul 843, în vremea împărătesei bizantine Teodora, reprezintă biruința Ortodoxiei asupra celor care s-au împotrivit cultului sfintelor icoane, punând capăt martiriului acesteia, dar și asupra tuturor ereziilor și învățăturilor de credință greșite din primele opt secole. Înălțând rugăciuni cu evlavie și credință fie către Mântuitorul, fie către Maica Domnului, fie către sfinții reprezentați în sfintele icoane, aceștia ne întăresc și ne ajută în biruirea ispitelor și păcatelor, icoana fiind spațiul haric al unirii omului cu Dumnezeu.
