Sfântul Apostol Petru nu ne spune „lăsaţi în grija lui Dumne­zeu grijile voastre cele mari, ci „toată grija”. Cel ce pe toa­te le poate este în stare să săvârşească, deopotrivă, lucruri mari şi lucruri mici Domnul, Cel ce ne-a izbăvit de cele mai grele suferinţe şi de cele mai mari păcate, poate purta, pentru noi, orice povară.

Deseori grijile vieţii, tot repetându-se, ajung să ne adu­că la disperare, devenind un chin, asemenea unui fir de praf care a nimerit în ochi, care ne face să suferim şi chiar să ne pierdem vederea o vreme.

Dar viaţa nu este un bloc compact, o singură bucată, ea sa compune din mai multe părţi, fiecare cu importanţa sa, atât în folosul propriu, cât şi la modul general. Ar putea fi comparată cu o ţesătură în care au intrat fire de mai multe feluri: de lână, de mătase, de aur, de sfoară obişnuită.

Fiecare fir îşi are rostul şi locul în trăinicia şi frumuseţea țesăturii. Cum se destramă unul, este afectată armonia întregului, iar noi resimţim aceasta ca pe o suferinţă.

Fireşte nicio mamă nu va rămâne nepăsătoare la lacrimile copilului său. Îi împărtăşeşte suferinţa şi dacă i s-a stricat o jucărie, şi dacă i s-a refuzat plăcerea pe care şi-o dorea. Asemenea şi Părintele nostru ceresc acceptă cu dragoste să ne preia povara suferințelor, chiar și a grijilor lipsite de importanţă.

Creştinul se mângâie când ştie că-I poate spune absolut tot Celuia a cărui îndelungă răbdare este neistovită. De întâlnim vreo oprelişte pe calea vieţii, de avem temeri pentru ziua de mâine, de a intervenit vreun incident neplăcut în familie sau la lucru, pe care nu îl putem rezolva, venim cu toate acestea înaintea Domnului, cu credinţa neştirbită că vom primi de la El sprijin şi ajutor, „căci El are grijă de noi” (I Petru 5, 7).

(Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului, Editura Sophia, p. 71)