De ce lumea din ziua de azi se îndepărtează de Sfânta Biserică?

Eu cred că noi avem o părere foarte proastă despre lumea în care trăim. Prea proastă chiar. Să nu vă închi­puiţi că în Roma în care mergea Sfântul Apostol Pavel să propovăduiască îndată după învierea Domnului nostru Iisus Hristos era plin de îngerei bucălaţi. Mâncau orez cu beţişoarele precum chinezii... Nu vă minţiţi! Roma în care vestea Sfântul Apostol Petru, în care vestea Sfântul Apostol Pavel, în care vesteau martirii dintâi ai Bisericii era o cloacă de viermi nenorociţi - era să zic împuţiţi, şi nu greşeam. Lumea în care a venit Hristos ca să o mântu­iască nu era una de îngeraşi — dovadă că cei mai sfinţi din lumea aceea sau cei care păreau mai sfinţi erau cărturarii şi fariseii... Şi nu este un şi disjunctiv, e unul conjunctiv. Deci, în niciun caz Hristos n-a venit să mântuie o lume gata mântuită. Este firesc ca lumea aceasta peste care încă mai stăpâneşte şi mai frisonează din când în când diavo­lul să fie o lume aşa cum este ea. Dar a spune că fuge de Biserică mi se pare un pic aberant. Mie îmi este teamă că noi confundăm două noţiuni aici. Noţiunii de lume îi corespunde Împărăţia Cerului, nu-i corespunde numele de Biserică. Biserica este, dacă vreţi, antecamera şi vârful de bătălie al Împărăţiei Cerurilor. Or ce nu reuşim noi să facem este să convertim lumea la Hristos, să restaurăm lumea. Şi ştiţi de ce nu o restaurăm? Pentru că nu suntem suficient de pregătiţi să vedem. (...)

Noi întotdeauna avem senzaţia că trebuie să ne lup­tăm împotriva lumii. Adevărul e că noi trebuie să ne lup­tăm împotriva noastră, ca văzând oamenii faptele noastre bune, să-L preamărească pe Dumnezeu din ceruri. Lume nu are neapărat o conotaţie peiorativă, negativă, decât pentru ochiul smintit. Sigur că există un comportament lumesc, deranjant pentru comportamentul cuvios sau cu­cernic, dar ce te faci când comportamentul lumesc este mai cucernic decât aşa-numitul comportament cucernic?

(Preot Conf. Dr. Constantin Necula, Creștinism de vacanță, Editura Agnos, Sibiu, 2011, pp. 182-184)