Se înşală cei ce cugetă că sunt creştini, adică următori ai lui Hristos, doar fiindcă îi poartă numele sau fiindcă îi aud poruncile şi le învaţă, dar sunt departe de a se conforma dumnezeieştii voinţe, lepădând păcatul şi supunându-se dumnezeieştii voinţe, cât timp nu se îngrijesc să se împodobească pe ei înşişi cu virtuţile creştine, cât timp se robesc patimilor şi poftelor şi se supun legii păcatului, cât timp îşi întinează viaţa cu spurcăciunea păcatului, cât timp nu este nimic creştinesc în viaţa, în petrecerea, în faptele şi în ostenelile lor, pe buzele şi în inima lor, în mintea şi voinţa lor, ci toate sunt păgâne, toate străine, toate departe de duhul creştin. Pe creştin îl povăţuieşte dumnezeiescul Gură de Aur: „Nimic nu-i va folosi dogmele drepte, de nu se va îngriji de petrecerea cea spre viaţă”.

(Sfântul Nectarie de Eghina, Despre îngrijirea sufletului, Editura Sophia, București, 2009, p. 38)