Eveniment comemorativ în Episcopia Caransebeșului
Academicianul Constantin Daicoviciu a fost pomenit și cinstit joi, 27 februarie 2014, în localitatea sa natală, fosta comună Căvăran, care astăzi îi poartă numele. Evenimentul a debutat cu săvârșirea Parastasului în biserica parohială cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, de către un sobor de preoți condus de părintele Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeșului.
La slujbă au participat autorități județene, locale și centrale, precum și oameni de cultură, istorici, cercetători, arheologi din opt state europene şi din centrele universitare din ţară, participanți la cea de-a XL-a ediție a Simpozionului internațional „In memoriam Constantin Daicoviciu”.
După slujbă, personalitățile prezente au evocat memoria academicianului Constantin Daicoviciu și a fiului său Hadrian, apoi, în fața Primăriei comunei Căvăran s-a inaugurat și sfințit bustul marelui istoric și arheolog. În continuare la școala gimnazială cu clasele I-VIII din localitate a avut loc vernisarea expoziției cu obiecte personale și documente Constantin Daicoviciu.
Părintele consilier Daniel Alic, delegatul Preasfințitului Părinte Lucian la acest eveniment a rostit din partea Întâistătătorului eparhiei un cuvânt în care a arătat importanța evenimentului pentru comunitatea locală.
„În Episcopia Caransebeşului şi în Căvăran, Constantin Daicoviciu şi fiul său au lăsat o frumoasă şi mândră amintire. Banatul s-a dovedit şi de această dată un spaţiu care prin diversitatea sa culturală a oferit României elite intelectuale inegalabile. Este motivul care ne-a făcut pe toţi ca astăzi, la a XL-a ediţie a Simpozionului naţional „In memoriam Constantin Daicoviciu” şi la 41 de ani de la înveşnicirea numelui lui Constantin Daicoviciu să ne adunăm pentru a-i pomeni sufletul, a-i cinsti activitatea şi a-i imortaliza chipul prin ridicarea unui bust. Aceleaşi rugăciuni de veşnică odihnă le-am cerut de la Dumnezeu şi pentru fiul său Hadrian şi pentru cei răposaţi din neamul lor. Dumnezeu să-i ierte şi să-i pomenească în împărăţia Sa”.
Nativ din localitatea Căvăran, localitate ce astăzi îi poartă numele, Constantin Daicoviciu a văzut lumina zilei în data de 1 martie 1898, ca fiu al învăţătorului confesional Damaschin Daicoviciu, un apropiat al bisericii locale. A crescut sub îndrumarea tatălui său în biserica satului natal, apoi, cu bursă oferită de Episcopia Caransebeşului prin „Reuniunea învăţătorilor români de la şcolile greco-ortodoxe”, şi-a continuat studiile medii la Lugoj şi Caransebeş. Mai apoi, în perioada anilor 1918-1922, ajutat de Mitropolia de la Sibiu prin „Fundaţia culturală Emanoil Gojdu”, a urmat cursurile Facultăţii de Limbi Clasice la Universitatea „Ferdinand I” din Cluj. Întreaga formaţie şcolară i-a fost oferită de Biserica Ortodoxă Română prin Episcopia Caransebeșului şi prin Mitropolia Ortodoxă Română de la Sibiu. Fiind un elev cu rezultate excepţionale, a rămas ca profesor la universitatea clujeană, loc de unde a strălucit prin muncă şi dragoste pentru istoria neamului care l-a plămădit. A ajuns rector al acestei renumite instituţii de învăţământ între anii 1957-1968 şi, în paralel director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945-1973). Pentru valoroasa sa operă în domeniul istoriei şi arheologiei a fost ales în anul 1955 membru în Academia Română. A trecut la cele veşnice în anul 1973, dar a lăsat în urmă un adevărat model universitar. Contemporanii mărturisesc despre verticalitatea creştină de care a dat dovadă în toate împrejurările pe care viaţa i le-a adus înainte. Amintim doar că a salvat multe destine ale intelectualilor români, a îndrumat cu dragoste şi competenţă generaţii întregi de studenţi şi a oferit tuturor un sfat înţelept.
Simpozionul a fost organizat de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, cu sprijinul Episcopiei Caransebeșului și în colaborare cu Primăria Constantin Daicoviciu şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. (Articol realizat de Diac. Pavel Canea și Darius Herea)
(Sursa: basilica.ro)
