Dacă cele necuvântătoare născocesc şi-şi găsesc mijloace pentru mântuirea lor, dacă peştele ştie ce trebuie să aleagă şi de ce trebuie să se ferească, ce vom spune noi cei înzestraţi cu raţiune, cei instruiţi de lege, cei îndemnaţi de făgăduinţe şi înţelepţiţi de Duhul, când rânduim viaţa noastră mai fără de minte decât peştii? Ei ştiu să se îngrijească pentru viitor, iar noi, pentru că nu nădăjduim în viitor, ne cheltuim dobitoceşte viaţa în plăceri.

Peştii străbat atâtea şi atâtea noianuri de ape ca să găsească un oarecare folos; dar tu ce poţi spune, tu, care trăieşti în trândăvie? Că trândăvia este început al facerii de rău. Nimeni să nu dea vina pe neştiinţă! Este sădită în noi o lege naturală, care ne arată să ne apropiem de bine şi să ne depărtăm de cele ce ne vatămă.

(Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1986, p. 153)