Conţinutul şi formele rugăciunilor soţilor pot fi destul de variate. Ele se stabilesc conform necesităţii sufleteşti, experienţei religioase a soţului şi a soţiei, evenimentelor prin care au trecut membrii familiei sau cei apropiaţi ei.

Baza rugăciunii zilnice a mireanului constituie pravilele de dimineaţă şi de seară. Cu toate acestea însă, uneori, datorită condiţiilor de viaţă comună, poate fi doar una din ele. Această individualizare a uneia din pravile se referă, de obicei, la cea de dimineaţă, şi apare imediat după naşterea copilului: soţia doarme după ce a stat aproape toată noaptea trează, iar soţul se grăbeşte să plece la serviciu. Rugăciunea comună zilnică trebuie să fie scurtă, pentru ca să se reverse cu bucurie asupra fiecăruia din soţi.

În zilele de grea încercare şi tristeţe, de bucurie şi bunăstare, pe lângă rugăciunile obişnuite, se pot include în pravilă rugăciuni speciale. Astfel de situaţii pot fi călătoriile, naşterea apropiată a unui copil, primirea unui apartament, precum şi multe alte evenimente şi rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile primite.

Familia nu trebuie să se rezume numai la rugăciuni pentru nevoile ei zilnice. Fiind o parte a Bisericii, ea trebuie să se roage pentru întreaga Biserică şi pentru întâi stătătorii ei, pentru membrii ei, pentru preotul duhovnic, pentru rude şi prieteni. Rugăciunea în comun pentru o anumită persoană este nu numai un ajutor pentru aceasta (...), ci şi sporeşte dragostea şi apropierea duhovnicească a celor ce se roagă.

E bine ca în familie să existe un pomelnic comun. El îi uneşte pe soţi în rugăciunea lor şi în grija lucrătoare pentru ceilalţi oameni. Există o formulă specială care se foloseşte la rugăciunile citite în comun. Pe măsura creşterii duhovniceşti şi a dobândirii anumitor cunoştinţe ale rânduielilor bisericeşti, este bine ca în familie să se organizeze slujbe care nu cer prezenţa unui preot.

Rugaţi-vă împreună şi să vă ajute Dumnezeu să vă întemeiaţi propriile biserici din casă.

(Pr. Prof. Gleb Kaleda, Biserica din casă, traducere din limba rusă de Lucia Ciornea, Editura Sophia, București, 2006, pp. 51-53)