viață duhovnicească

Cei șapte ani de-acasă și din Biserică

Pentru copii sunt de folos lecturile şi povestirile despre vieţile Sfinţilor şi din istoria biblică, însoţite de explicaţii şi de învăţături morale.

Neamul și familia – redute ale credinței și ale mântuirii

Pentru familia contemporană, aflată într-o alergare tot mai frenetică pentru obținerea celor materiale, programul de rugăciune recomandat de Părintele Dionisie trebuie să îmbine rugăciunea eclesială, făcută în biserică și cea personală, din intimitatea căminului. Totodată, membrii ei sunt chemați să participe la Sfânta Liturghie considerată, pe bună dreptate, „temelia tuturor bunătăților” și să primească, cât mai des cu putință, dar cu responsabilitate și pregătire specială, Trupul și Sângele Domnului, spre sănătate trupească și mântuire sufletească.

Familia – o şcoală de jertfă și de iubire

Egoismul e un duşman periculos. Când într-un cuplu căsătorit unul nu vrea să cedeze celuilalt în nimic, se ajunge ca fiecare să-și păstreze în chip bolnăvicios propriul orgoliu. Dacă unul nesocoteşte permanent momentele în care are de făcut ceva pentru familie, atunci familia se va nărui încetul cu încetul. Dacă cuplurile lasă cu uşurinţă loc mâniei şi nu pot trăi în pace cu rudele apropiate, atunci apare nefericirea – iar copiii absorb exemplul cel rău. Cât de greu este să creştem copii prin propriul nostru exemplu!

Părinţii sunt primul și cel mai important exemplu pentru copii

Scopul vieţii creştine este „dobândirea Duhului Sfânt”. Diferenţa dintre noi şi copiii noştri este că noi, cei mari, putem aspira în mod conştient la acest scop şi, potrivit lui, să ne conducem şi viaţa, pe când sufletul copilului se va forma, involuntar, în atmosfera duhovnicească anume creată pentru el.

Sfântul Eufrosin bucătarul și alte meserii ale sfinților

Dacă un bucătar a ajuns să fie „casnic” și „prieten” al lui Dumnezeu, atunci înseamnă că multe meserii pot ajuta pe oameni să devină sfinți, că indiferent de pregătirea profesională, de proveniența socială, omul poate urca la Cer.

Rugăciunea comună – ingredient de bază pentru educația religioasă a copilului

Pentru educarea şi dezvoltarea simţământului religios şi a evlaviei este neapărată nevoie ca părinţii să facă rugăciune acasă zilnic împreună cu copiii. Minimul care se cere de la orice familie ce vrea să aibă dreptul de a se numi „creştină” este ca toţi membrii ei să facă rugăciune dimineaţa şi seara, înainte de masă şi după masă.

Mama – exemplu de dragoste jertfitoare

În zilele noastre rolul mamei e foarte adeseori desconsiderat – dar aceasta este rezultatul unei profunde ignoranţe duhovniceşti. În calitate de creştini, e de ajuns să ne gândim la Maica Domnului şi la maicile sfinţilor pomeniţi în calendarul bisericesc pentru a ne elibera de îndoială în privinţa sfinţeniei acestei îndatoriri. Maternitatea este un exemplu de dragoste kenotică. 

Viața duhovnicească a mamei

Atunci când mama face treburi în casă, nu se poate ruga în acelaşi timp? Pe mine mama mea m-a învăţat să rostesc Rugăciunea lui Iisus. Atunci când noi, ca nişte copii ce eram, făceam vreo neorânduială şi era gata să se mânie, o auzeam spunând: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!” Viaţa duhovnicească a mamei va ajuta fără zgomot şi sufletele copiilor ei.

(Video) Am ajuns la părintele Costel Olariu pentru a înţelege cum putem să sporim în credinţă: „A vorbi despre credinţă este un lucru îndrăzneţ“

Cum să sporim în credinţă? Cum să îndrăznim să dobândim mai multă credinţă? Ce înseamnă „Cred, Doamne, ajută necredinţei mele?“ - Sunt doar o parte dintre întrebările cu care am călătorit astăzi la Paşcani, la părintele Costel Olariu, de la Parohia „Sfânta Vineri“.

Spre cer

O! Suflete, nu mai privi-napoi, La micul, omenescul muşuroi...

Pagini