- Mare rătăcire este atunci când oamenii cred cum că pentru cer ar trebui să facă lucruri mari şi strălucite. Nu este deloc aşa. Trebuie numai să facem totul după poruncile Domnului. Dar ce anume? Nimic deosebit, decât numai ceea ce i se pare fiecăruia că trebuie potrivit împrejurărilor vieţii lui, ceea ce cer situaţiile particulare pe care le întâmpină fiecare dintre noi... Şi acest lucru iată cum îl facem. Dumnezeu orânduieşte soarta fiecăruia şi tot cursul vieţii fiecăruia este, de asemenea, lucrarea atotbunei Lui providenţe, prin urmare, şi fiecare moment, şi fiecare întâlnire. De exemplu: vine la voi un sărac - Dumnezeu este Cel care l-a trimis. Ce trebuie să faceţi? Să-l ajutaţi. Dumnezeu, Care l-a adus la voi pe cel sărac, desigur, cu dorinţa ca voi să vă purtaţi faţă de acest sărac aşa cum Îi place Lui, se uită la voi să vadă cum vă purtaţi în realitate. El voieşte ca voi să-l ajutaţi pe cel sărac. Dacă îl ajutaţi, faceţi un lucru plăcut lui Dumnezeu şi faceţi un pas spre ţelul final - moştenirea cerului. Generalizaţi acest caz şi va reieşi că în orice caz şi în orice întâlnire trebuie să facem ceea ce voieşte Dumnezeu să facem. Iar ceea ce voieşte El, ştim cu siguranţă din poruncile prescrise nouă. Caută cineva ajutor? Ajutaţi-l. V-a jignit cineva? Iertaţi-l. Aţi jignit voi înşivă pe cineva? Grăbiţi-vă să-i cereţi iertare şi să vă împăcaţi. V-a lăudat cineva? Nu vă mândriţi. V-a mustrat? Nu vă supăraţi.

 

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Egumenița, Galați, p. 41)