Hramul Salonului Sfinților Români din Reședința Patriarhală

4 Iulie 2021 17:23 Arhiepiscopia Bucureştilor

În Duminica a 2‑a după Rusalii, dedicată cintirii tuturor sfinților români, salonul de la intrarea în Reședința Patriarhală, împodobit cu pictură în tehnica mozaic cu tematica „Sfinții români canonizați în ultimele decenii, 1955‑2015”, și‑a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în acest salon, iar la final, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat că sfinții români au făcut roditoare Evanghelia lui Hristos în viața poporului nostru.

În cuvântul său, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre semnificația canonizării sfinților: „Majoritatea sfinților pe care noi îi cunoaștem au fost mai întâi cinstiți de popor, care a simțit lucrarea harului dumnezeiesc, iar Biserica a confirmat această sfințenie pe care Dumnezeu a dăruit‑o sfinților și pe care poporul a simțit‑o duhovnicește. Biserica nu dăruiește sfințenia, ci sfințenia vine de la Dumnezeu prin Biserică, dar și prin multele nevoințe ale sfinților. Biserica, însă, constată și proclamă sfințenia, adică, în limbajul teologic, canonizează sfinți. Cuvântul canon în limba greacă înseamnă măsură. Când Biserica a canonizat unele persoane înseamnă că le‑a considerat măsură sau model de viețuire creștină. Canonizarea înseamnă că o persoană a avut o dreaptă credință și o dreaptă viețuire și a fost considerată ca model de viețuire sfântă, care poate fi urmat și de alții”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit că, începând cu anul 1950 până în anul 2020, Biserica Ortodoxă Română a avut binecuvântarea deosebită de la Dumnezeu ca să poată canoniza și proclama solemn cinstirea mai multor sfinți. „Anul trecut a fost publicată o carte în ediția a doua de către Cancelaria Sfântului Sinod, numită «Acte și Tomosuri Sinodale privind canonizarea Sfinților Români (1950‑2020)». Se constată că în acest răstimp din 1950 până în 2020 au avut loc 84 de canonizări și a fost proclamată sfințenia a 152 de sfinți. Avem în calendarul Bisericii noastre 152 de sfinți români. În fiecare lună sunt pomeniți unul, doi sau mai mulți sfinți români. Acești sfinți români sunt împărțiți în două categorii: sfinții proto‑români sau din vechime, și anume din secolele 3, 4, 5 și 6, unde avem 76 de sfinți, iar din secolul 9 până în secolul 20, inclusiv, avem tot 76 de sfinți. Trebuie să reținem în mod deosebit că cei mai mulți sfinți proto‑români și români sunt sfinții mucenici – 84 de sfinți mucenici, aici fiind incluși și cei 26 de sfinți mucenici din Goția sau Dacia, prăznuiți la 26 martie. Cei mai mulți sfinți au fost sfinții martiri sau mucenici. De asemenea, din cei 152 de sfinți, a doua categorie mai numeroasă este cea a sfinților cuvioși – 38 de sfinți cuvioși. Desigur, apoi alte categorii: 25 de sfinți ierarhi și alți sfinți. Avem o bogăție de mărturii ale sfințeniei pe teritoriul țării noastre. Aceștia sunt sfinții cunoscuți de către Biserică. Dar, astăzi, facem pomenire și pentru sfinții necunoscuți, netrecuți în calendar”, a spus Patriarhul României.

Preafericirea Sa a explicat că „Sfinții Români sunt sfinții care au arătat dreapta credință, dreapta viețuire și, în mod deosebit, sfinții aceștia sunt cei care au făcut roditoare Evanghelia lui Hristos în viața poporului român”, subliniind că Evanghelia a fost propovăduită strămoșilor noștri geto‑daco‑romani de către Sfântul Apostol Andrei și de către Sfântul Apostol Filip mai întâi în Dobrogea, lucrarea lor fiind continuată de alți propovăduitori și misionari. „În Acatistul Sfinților Români ei sunt pomeniți primii. După acești Sfinți Apostoli sunt pomeniți în Acatist sfinții mucenici sau martiri, numărul lor fiind foarte mare. Avem, de asemenea, o mulțime de cuvioși, care au trăit în sihăstrii, în mănăstiri ascunse în munți, în peșteri, în locuri în care ei s‑au nevoit, au postit mult, s‑au rugat mult. Avem sfinți ierarhi, sfinți preoți și diaconi mărturisitori ai lui Hristos. Apoi, avem sfinții duhovnici care au întărit în credință poporul, sfinți voievozi, care au apărat credința în fața popoarelor migratoare, năvălitoare, au zidit lăcașuri sfinte împreună cu credincioșii, voievozi care s‑au luptat pe câmpurile de luptă, avem o mulțime de soldați cu credință dreaptă și viețuire curată care s‑au jertfit pe câmpurile de luptă pentru a apăra patria și credința creștină pe aceste plaiuri. Avem o mulțime de mame și de tați care au crescut copiii în credință și i‑au educat să păstreze porunca iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele. O mulțime de binefăcători, de oameni milostivi, care au zidit biserici, care i-au ajutat pe cei săraci, care au dezvoltat operă socială. Avem o mulțime de învățători dreptcredincioși care au luminat poporul printr‑o educație creștină aleasă. Toate aceste categorii de oameni harnici, credincioși și darnici sunt pomenite astăzi la Duminica Sfinților Români”, a reliefat Patriarhul României.

La final, Preafericirea Sa a explicat că frumusețea Ortodoxiei stă tocmai în comuniunea sfinților din toate timpurile și din toate locurile. „În București avem două biserici, una în cartierul Titan și alta în apropiere de orașul Popești‑Leordeni, și anume «Duminica Sfinților Români», ctitorie a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, care a dorit ca acea ctitorie a sa din București să aibă ca hram principal pe toți Sfinții Români. Urmând acest exemplu, și noi am hotărât ca salonul principal de la intrare în această reședință să fie dedicat Sfinților Români. Avem aici pe Sfântul Apostol Andrei împreună cu Sfinții Dobrogeni, pe Sfinții Brâncoveni și Ierarhi ai Țării Românești, pe sfinții cuvioși și mucenici din Moldova, o mulțime de sfinți ardeleni și sfinți din Banat, dar și sfinți de pe teritoriul Serbiei de astăzi, unde erau creștini daco‑romani. (…) Sfinții Români sunt rugători împreună cu toți sfinții din Biserica Ortodoxă Universală. De aceea, noi constatăm că frumusețea Ortodoxiei stă tocmai în comuniunea sfinților din toate timpurile, din toate veacurile și din toate locurile. Astăzi, noi ne gândim la sfinții care au păstrat credința prin dreaptă mărturisire și dreaptă viețuire și au transmis‑o până în zilele noastre. Avem speranța că această credință ortodoxă pe teritoriul țării noastre se va transmite în continuare”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sursa: ziarullumina.ro

Ultimele din categorie