Cuvântul Înaltpreasfinţitului Teofan cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva

4 Noiembrie 2011 10:03 Cuvânt către pelerini

Data:10 octombrie 2011

00:02- Prin mila Domnului, de 370 de ani inima Cetăţii Moldovei bate în ritm legat de Sfânta Preacuvioasă Maică noastră Parascheva. Acum aproape patru veacuri binecuvântatele ei moaşte au fost aduse în Moldova. Nu există un alt eveniment care să fi avut urmări mai mari pentru viaţa cetăţii, eveniment petrecut în Cetatea Moldovei, decât aducerea Sfintelor Moaşte ale Sfintei Parascheva în anul 1641. În tot acest timp Cetatea Iaşului a cunoscut momente de bucurie, sau momente de încercare şi ieşenii, moldovenii în general, nu au avut alt reazem, un alt stâlp de rezistenţă în vreme de cumpănă şi un alt izvor mai bogat de bucurie, în momente de pace, de linişte sufletească, decât prezenţa în mijlocul ei a Sfintei Parascheva. Ce-o fi gândit voievodul Vasile Lupu, inspirat cu certitudine de marele mitropolit al Moldovei Varlaam, în momentul în care s-a decis aducerea Sfintelor Moaşte aici, Dumnezeu singur ştie. Adevărul este că urmările acelei decizii sunt de o uimitoare importanţă pentru viaţa cetăţii. Iaşi-ul a devenit altceva, din acel moment. Voievozii ţării au avut în Sfânta Parascheva un loc unde să îngenuncheze în momentele lor de cumpănă.

02:12- Mitropoliţii Moldovei şi toţi ierarhii din Moldova au simţit în toţi aceşti ani că e cineva foarte aproape de ei, care se roagă pentru ei, pentru ca pastoraţia, cârmuirea sufletelor, să se împlinească după voia lui Dumnezeu. În timp, Cetatea Iaşi-lor a devenit aşezământ cultural, universitar, în cohorte nesfărşite de universitari şi studenţi, profesori de licee şi elevi, ostenitori, în genere, în domeniul cultural. Au simţit în această fiinţă, deopotrivă îmbrăcată în simplitate duhovnicească, dar şi de o complexitate uimitoare, un izvor de inspiraţie pentru lucrarea lor, oameni mari şi sfinţii oameni simpli. Au simţit că lângă ei, printre ei, este o fiinţă vie, în sensul plenar al cuvântului, un izvor de viaţă, un izvor de putere, în dăinuirea lor. Şi au alergat şi aleargă de-a lungul întregului an, ieşenii pe de o parte, moldovenii pe de altă parte, în general, precum şi oaspeţi îmbrăcaţi în haine de pelerin veniţi din Grecia, din Serbia mai ales, din Macedonia, din Bulgaria, au venit cu miile, cu sutele de mii şi vin în fiecare an pentru a-şi pleca genunchii în faţa Sfintei.

04:29- Iar de ziua ei, 14 octombrie, conştiinţa creştină românească, îndrăznesc a spune conştiinţa creştină ortodoxă universală, bate în ritm de Sfânta Parascheva. Pronunţându-i numele în cadrul sfintelor slujbe, sau privindu-i numele tipărit în calendar, mulţi îşi îndreaptă privirea spre Dumnezeu şi mulţi dintre ei se îndreaptă spre Cetatea     Iaşilor, pentru că vor să fie aici, în inima Moldovei de ziua Sfintei. Simt ei că în mod special, în această zi Sfânta le aparţine şi cu cât le aparţine lor mai mult, ei simt că Sfânta aparţine cerului. Cu cât aparţine Sfânta lor mai mult şi cu cât ea aparţine cerului, simt şi ei că fac parte din Împărăţia Cerurilor. Vin la Iaşi an de an, aşteaptă la rând ore întregi, pe vreme senină sau în ceas de furtună. Clipa apropierii de Sfintele Moaşte o trăiesc cei mai mulţi, cu intensitate maximă. Aşteaptă această zi cu multă nerăbdare. Aşteaptă clipa prezenţei lor în faţa Sfintelor Moaşte cu mult dor.  Într-o clipă sufletul lor devine mai bogat, inima lor mai cuprinzătoare, sufletul şi fruntea lor mai senine.

06:30- O clipă petrecută în faţa Sfintei este suficientă, pentru ca omul să se întoarcă acasă mai despovărat de griji, mai bogat în har şi binecuvântare, plin de nădejde pentru a merge mai departe pe calea crucii vieţii. Anul acesta sfintele moaşte ale Sfintei Parascheva vor avea alături binecuvântatele moaşte ale unui mare sfânt al Bisericii din primele veacuri: Sfântul Policarp, Episcopul Smirnei, un bătrân venerabil, conducător al Bisericii lui Hristos în Cetatea Smirna din Asia Mică, din aceeaşi Asie Mică de unde au venit şi moaştele Sfintei Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva. Ne vom închina în faţa moaştelor unui bărbat al lui Dumnezeu, care prin harul Celui de sus a propovăduit Evanghelia Împărăţiei în vreme de cumpănă, iar în momentul în care stăpânitorii acelor vremuri şi acelor locuri i-au pus în faţă să trăiască fără de Hristos sau să moară împreună cu Hristos. El a ales să trăiască prin moarte împreună cu Domnul Hristos şi a fost ars de viu.

08:26- O parte din sfintele sale moaşte au rămas nemistuite de flăcări. Creştinii cu evlavie le-au adunat de pe arena de supliciu în care Sfântul Policarp a fost martirizat şi prin puterea cea dătătoare de viaţă a Sfântului Duh, binecuvântatele moaşte ale Sfântului Policarp au străbătut veacurile şi au rămas până astăzi spre închinare pelerinilor. Înaltpreasfinţitul Mitropolit Ierotei Vlachos din Grecia, un cunoscătoar al Moldovei şi un cunoscut de către creştinii din România a binevoit să vină pentru câteva zile la Iaşi să se închine la moaştele Sfintei Parascheva şi să aducă o părticică din moaştele Sfântului Sfinţitului Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei.

09:40- Vom fi, aşadar şi suntem în aceste zile împreună cu Sfinţii lui Dumnezeu: Sfânta Parascheva, pe de o parte şi Sfântul Policarp, pe de altă parte , sunt izvoarele noastre de viaţă pentru o clipă binecuvântată, îmbelşugată de har, clipă pe care am dori să o trăim veşnic. Veşnic în această lume, ca pregustare împreună cu moaştele Sfinţilor a Împărăţiei lui Dumnezeu, veşnic şi deplin în viaţa cea neînserată a Preasfintei Treimi, în iubirea căreia nădăjduim împreună cu Sfânta Parascheva şi Sfântul Policarp, cu Maica Domnului, cu Sfinţii Îngeri şi cu toţi Sfinţii lui Dumnezeu să sălăşluim în veci de veci. Amin.

(Transcriere şi prelucrare: Diac. Marian Pătraşcu)

Citește alte articole despre: Sfânta Cuvioasă Parascheva, minuni, Moldova, IPS Teofan

Ultimele din categorie