Multe și mari binefaceri a revărsat Sfânta Parascheva în familia noastră!

Când l-am născut pe băiat, ştiam de la prima naştere că nu voi avea lapte. Dar îmi doream nespus să-l cresc foarte natural. Am deznă­dăjduit puţin, dar mi-am revenit, după repetate îndoieli, gândind la Sânta Parascheva, ca la salvatoarea mea.

M-am adresat ei, rugându-mă în genunchi, dar şi în gând, să-mi dea posibilitatea de a-l putea hrăni natural. Dar, ştiind că eu sunt ne­putincioasă, am formulat astfel rugăciunea: „Sfântă Parascheva, acesta este copilul tău. Îngrijeşte-l şi hrăneşte-l tu, că eu nu sunt în stare. Fii tu mama lui!”.

Minunea n-a întârziat să apară. Am simţit cum mă copleşea Maica Parascheva cu darul său: laptele copilaşului ei. De fiecare dată când îl alăptam, avea din belşug, încât se sătura repede.

Dar, cu această rugăciune repetată şi conştientizată, am observat că Ioan, fiul nostru, nu seamănă cu nimeni din familie. Are o evlavie pe chip şi un comportament blajin, încât pare mai matur, dar şi mai inocent decât majoritatea copiilor de vârsta lui. Acestea sunt trăsă­turile pe care i le-a dăruit Sfânta Parascheva, ca adevărată mamă.

De mic, a avut înclinaţii spre preoţie. Cu o jucărie din bile de lemn şi clopoţei metalici, el „cădelniţa” prin casă, cântând „Doamne miluieşte”, iar pe bunici, de la 4 ani, îi punea să facă metanii.

În grădiniţă, desena predominant icoane cu chipuri de sfinţi, din imaginaţie sau după model.

O altă minune a fost vindecarea soţului meu de insomnie. Fiind preot, se confrunta cu multe ispite, mai ales înainte de a susţine docto­ratul, încât intenţiona să-l abandoneze.

Aducând de la Mitropolie o faţă de pernă sfinţită la Sfânta Paras­cheva şi ţinând-o sub cap, nopţi la rând, ungându-se cu mir, rugându-se cu lacrimi, soţul meu s-a întărit sufleteşte şi trupeşte. După câteva luni de chin, în care insomnia îi topea energia din timpul zilei, a reuşit să doarmă, aţipind rugându-se şi trezindu-se cu rugăciunea.

Ajutorul Sfintei îl simţim constant în viaţa familiei noastre. Ne-a adus realizări profesionale neaşteptate: soţul a devenit preot de cari­tate, eu sunt profesoară de franceză cu gradul didactic I, fiica noastră a reuşit la un liceu bun, în clasa a V-a, iar fiul nostru a obţinut, în 5 luni, 4 cupe la competiţiile de şah, deşi a frecventat foarte puţin clubul.

De câte ori avem probleme, apelăm la Sfânta Parascheva, pe care o avem mijlocitoare la Maica Domnului, alături de alţi sfinţi: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Dimitrie, Sfântul Nicolae, Sfântul Nectarie şi mulţi alţii.                                                                                

Trăim în nădejdea mântuirii, mulţumind lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate, din belşug, prin sfinţii Săi. (Veronica, Iaşi)

(Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva. Mărturii ale închinătorilor, Editura Doxologia, 2011)