Hrisovul proslăvirii Cuviosului Siluan Athonitul
Drept aceea soborniceşte aşezăm şi hotărâm, şi în Sfântul Duh poruncim, ca de acum înainte, şi în toate veacurile, Sfântul Siluan Aghioritul să se adauge Cuvioşilor şi Sfinţilor bărbaţi ai Bisericii.
Pre cei cari încă din viaţa cea dupre trup, prin isprăvile bune-săvârşirilor au strălucit, cuvios este şi preafolositor plinirii Bisericii a cinsti şi ferici şi dupre trecerea lor dintru ceastă viaţă, prin rugăciuni, şi slujbe, şi cântări de laudă; deoarece lauda adusă celor carii în bune-săvârşiri au vieţuit, la însuşi Dumnezeu se înalţă, de la Carele vine toată bună-săvârşirea oamenilor, precum, theologhisind cel cu numele de-Dumnezeu-cuvântării Grigorie, o arată; dar şi pentru că lauda pentru cele bune, pre cei leneşi şi trândavi spre lucrarea bune-săvârşirilor înflăcărează şi îndeamnă, iar pre cei de-osteneală-iubitori spre a o dobândi mai râvnitori face.
Deoarece prin astfel de deosebite covârşitoare bune-săvârşiri arătatu-s’a şi cel de rusească obârşie, carele în Sfântul Munte, în Sfânta Patriarhală şi Stavropighică Mănăstire a Sfântului Slăvitului Marelui Mucenic şi Tămăduitor Panteleimon, peste o jumătate de veac a vieţuit, Monahul Siluan, prin cuvioşie deci, şi sfinţenia vieţii, chip al celei întru Hristos petreceri şi icoană celei vii bune-săvârşiri s’a făcut, precum şi, prin felurite dreptslăvitoare şi de suflet folositoare scrieri, apostolicesc şi prorocesc dascăl s’a arătat Bisericii şi al plinirii ei celei cu numele lui Hristos numite, atingând şi înalte măsuri duhovniceşti, facându-se şi vas al Sântului Duh, nevoindu-se, precum puţini, pentru dragoste, şi pentru toate acestea cinstindu-se de către Dumnezeu prin harisma tămăduirii bolilor şi suferinţelor, şi a unei uimitoare străvederi – nimicnicia mea, dimpreună cu cei ce mă înconjoară, Preasfinţiţi Mitropoliţi, şi preacinstiţi, şi în Sfântul Duh iubiţi fraţi şi împreună-slujitori, având în vedere şi vieţuirea, şi faptele şi isprăvile sale plăcute lui Dumnezeu, precum şi folosul obştesc al credincioşilor mai-nainte-văzând, hotărâm, în împreună-glăsuire cu cei mai dinainte dumnezeieşti Părinţi, urmând obiceiul cel de obşte al Bisericii, cuvenita cinste dumnezeieştilor bărbaţi a da lui.
Drept aceea soborniceşte aşezăm şi hotărâm, şi în Sfântul Duh poruncim, ca de acum înainte, şi în toate veacurile, Sfântul Siluan Aghioritul să se adauge Cuvioşilor şi Sfinţilor bărbaţi ai Bisericii, şi în fiece an cu sfinte rânduieli şi slujbe a se cinsti şi în cântări de laudă a se ferici în a 24-a zi din Septemvrie, întru carea fericit către Domnul s’a mutat.
Întru arătarea şi întărirea acesteia s’a întocmit şi cel de faţă patriarhicesc al nostru şi sobornicesc hrisov, alcătuit adică şi iscălit în acest sfânt codice al sfintei lui Hristos Marii noastre Biserici, în acelaşi neschimbat chip trimiţându-se şi al Sfântului Munte celei Sfinte Kinotite, spre a se adăuga în ale lor arhive.
În anul mântuirii 1987, în luna lui Noiemvrie 26, al Indictionului 11.
† Dimitrie al Constantinopolei
† Ieronim al Rodopolei
† Maxim al Stavropolei
† Simeon al Prinkiponissiei
† Evanghelos al Peighiei
† Konstantin al Derkiei
† Ioakim al Melitinei
† Fotie al Imvrului şi Tenedossului
† Hrisostom al Mirelor
† Gavriil al Koloniei
† Kallinik al Listrei
† Athanasie al Elenupoliei
† Vartholomeu al Filadelfiei
(Arhimandritul Sofronie, Cuviosul Siluan Athonitul, traducere din limba rusă de Ierom. Rafail (Noica), Editura Accent Print, Suceava, 2013, pp. 526-527)
Este cu mult mai de cinste scopul mântuirii sufletului decât cel al milosteniei trupești
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro