Athos

Frumusețea simplă a Ortodoxiei

Editura Predania ne oferă un regal duhovnicesc. Starețul Dionisie de la Colciu. Cuvinte din Sfântul Munte Athos (Predania, București,  f. a., 285 pg).
27 fotografii

(Foto) Mănăstirea Iviron din Muntele Athos

Foto: Pr. Silviu Cluci
A treia în ierarhia mănăstirilor athonite, Lavra Ivironului se află în partea de nord-est a Sfântului Munte, într-un mic golf, lângă gura de vărsare a unui râu. Întemeierea mănăstirii este atestată între anii 980-985. Ctitorul acestei mănăstiri a fost Sfântul Ioan Iviritul (Varasvatze), general al armatelor bizantine venit din Iviria (Georgia de astăzi). Mănăstirea este cunoscută mai ales pentru icoana Maicii Domnului Portăriţa.

Sfântul Nicodim de la Tismana, întemeietorul Mănăstirilor Vodiţa, Tismana şi Prislop

Fiind în sudul Dunării, în urma unei descoperiri dumnezeieşti, vine în Ţara Românească şi se aşază pe valea râului Vodiţa, unde exista o mică sihăstrie întemeiată de călugări vlahi. Aici, Cuviosul Nicodim, cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Vodă şi al sihaștrilor din partea locului, zideşte chilii şi biserică de piatră cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare”, pe care o sfinţeşte în anul 1369.

Sihăstria Colciu – Athos

Tradiţia athonită spune că în zona numită astăzi Colciu (Kaletzi) a fost cândva un schit. Cel mai de seamă dintre nevoitorii schitului, de-a lungul veacurilor, a fost Cuviosul Agapie, canonizat ca sfânt şi prăznuit pe 1 martie.

Românii în Sfântul Munte Athos

Cel care a trecut pragul chiliilor româneşti de la Colciu nu are cum să nu se simtă mai apropiat de Dumnezeu. Aici, totul este simplu. O portiţă de lemn, ca a bunicilor, te anunţă că intri în altă lume. O lume a tainei, a minunii şi a smereniei. Livada de măslini de pe cărarea ce duce la schit, iarba şi brânduşele violete, toate creează o anticameră a minunii ce urmează. Te-ai aştepta să găseşti cine ştie ce catedrală şi alte construcţii măreţe. Găseşti, însă, un colţ de rai românesc, o bisericuţă de doar câţiva coţi, câteva chilii proptite între munte şi marea ce se întrezăreşte de pe terasa schitului.

Mănăstirea Simonos Petras – Athos

Mănăstirea Simonos Petras se află pe partea sud-vestică a Sfântului Munte, construită pe o stâncă, la 300 metri deasupra mării, asemenea unui cuib de vultur.

Chilia „Izvorul Tămăduirii”, Lacu – Așezăminte româneşti din Muntele Athos

În partea de vest a Schitului Lacu, între chiliile „Sfântul Antonie” şi „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, se află Chilia „Izvorul Tămăduirii”.

Icoana Maicii Domnului Eleovrytissa (Izvorâtoarea de ulei) de la Mănăstirea Vatoped

Această icoană datează din secolul al XIV-lea și este amplasată în chelăria Mănăstirii Vatoped. De aici este adusă în katholikon în Vinerea din Săptămâna Luminată, ziua prăznuirii sale.

Katholikonul Mănăstirii Vatoped

Katholikonul Mănăstirii Vatoped, închinat Bunei Vestiri, a fost construit în secolul al X-lea, după planul bizantin, de cruce greacă înscrisă, cu patru bolţi în leagăn, ce sprijină cupola centrală pe patru coloane din porfir.

Icoana Maicii Domnului Vimatarissa (Altarița) de la Mănăstirea Vatoped

Maica Domnului Vimatarissa sau Ktitorissa este cea mai renumită icoană găzduită de Mănăstirea Vatoped, considerată a fi ocrotitoarea așezământului. Este așezată în katholikonul Mănăstirii, pe scaunul arhieresc din Sfântul Altar.

Pagini