Athos

Katholikonul Mănăstirii Filoteu din Muntele Athos

Katholikonul închinat Bunei Vestiri adăposteşte renumita Icoană a Maicii Domnului „Dulcea Sărutare”.

Chilia Sfântul Gheorghe „a Skurtéilor” – Kareia, Athos

Chilia Sfântul Gheorghe, numită „a Skurtéilor”, ce aparţine de Marea Lavră, se află mai sus de Kareia, acolo unde astăzi este ridicată biserica închinată Sfântului Nicodim, care adăposteşte cinstitul său cap.

Turnul-Arsana al Mănăstirii Caracalu

Lângă arsanaua de astăzi a Mănăstirii Caracalu, pe o stâncă la 15 metri deasupra mării, se înalţă vechiul turn al mănăstirii, unul dintre cele mai frumoase din Sfântul Munte.

Prin blândeţea şi sfinţenia vieţii lui, Protosinghelul Antim Găină a întors mulţi oameni în sânul Bisericii

În sat a introdus o atmosferă creştinească de armonie şi unire, rar întâlnită în altă parte. Apoi, pe mulţi i-a deprins cu postul, cu milostenia şi cu lucrarea cea de taină a rugăciunii lui Iisus. Şi astăzi mai sunt bătrâni care trăiesc această viaţă de rugăciune şi bucurie de taină.

Clădirile şi arhitectura Mănăstirii Simonos Petras

Zidită pe o stâncă înaltă ca un turn, Mănăstirea Simonos Petras este cel mai impresionant edificiu din Athos.

Schitul Prodromu – Aşezăminte româneşti din Muntele Athos

Schitul Prodromu (adică al Înaintemergătorului) este cel mai cunoscut loc de nevoinţă al monahilor români din Sfântul Munte Athos. Aşezământul se află la capătul răsăritean al peninsulei Athos, în zona pustnicească numită Vigla, între Marea Egee, la răsărit, şi vârful Athonului, la apus.

Coliba „Cinstita Cruce” – Kapsala, Athos

În partea de jos a regiunii Kapsala, deasupra Kaliagrei, pe drumul ce coboară de la Kareia la Mănăstirea Stavronikita, la mică distanță de proschinitarul din partea dreaptă, porneşte un drumeag ce străbate o pădure de arbuşti, urcă şi coboară pe un teren neregulat şi ajunge la Coliba „Cinstita Cruce”.
6 fotografii

(Foto) Coliba „Sfântul Ipatie” de la Katunakia – loc de nevoinţă al Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul

Foto: Pr. Silviu Cluci
Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul a vieţuit în această colibă de la 11 iulie 1967 până la 12 august 1968. Viaţa la Katunakia era liniştită, nerăspândită şi foarte săracă. Ca lucru de mână, sculpta iconiţe în lemn de chiparos, cu chipul lui Hristos Răstignit, al Maicii Domnului şi al Sfântului Ioan Teologul. Vindea puţine pentru a se întreţine, iar pe cele mai multe le dădea de binecuvântare. De asemenea, făcea iconiţe ştanţate, pe care le dădea de binecuvântare.

Capitala Moldovei, locul naşterii unei minuni

Chipuri nepictate de mâini omeneşti au apărut pe o icoană, la Iaşi, acum 150 de ani. Maica Domnului şi Pruncul Iisus s-au oferit pe Sine, într-un context în care neputinţa umană părea să biruiască. Pentru că toate cele ce sunt cu neputinţă la oameni, sunt cu putinţă la Dumnezeu.

Mirosul de smirnă de la Icoana Maicii Domnului Prodromiţa de la Muntele Athos

După plecarea oaspeţilor, merg în Biserica Mare şi rostesc o scurtă rugăciune înaintea Sfintei Icoane a Prodromiţei, de sme­rită mulţumire pentru ajutor. Deodată simt un puternic miros de smirnă. M-am ridicat de la sfânta icoană, am mers în Sfân­tul Altar să văd dacă nu cumva vine mireasma de la cădelniţă.

Pagini