Îmbulzeala după împărţituri
Mulţi dintre ei s-au îmbulzit, dar măcar în toată „ne-simţirea” asta, pe care tu atât de grabnic ai observat-o, e un semn că ei totuşi căutau Viaţa. Încă n-au aflat că ceea ce caută ei se găseşte în Potir şi o caută şi ei pe unde pot; dar măcar o caută. Şi totuşi, tind să cred că şi tu o cauţi, pentru că azi erai în biserică.
Sărbătorile mari sunt pentru unii bune prilejuri de a critica Biserica, uitând că, în cea mai mare parte a lor, ei înşişi reprezintă Biserica (fiind botezaţi în Biserica Ortodoxă).
Iar un aspect care li se pare lor reprezentativ, care arată cine sunt şi cum se comportă cei care alcătuiesc Biserica, este îmbulzeala; fie ea pentru ramurile care se împart de Florii sau de Rusalii, pentru apa sfinţită de la Bobotează sau pentru Lumina de la Înviere.
Pentru toţi nemulţumiţiicare au fost iritaţi că de Înviere i-au văzut pe creştini că se îmbulzesc pentru a primi Lumină, am o întrebare: Aţi fost la vreo Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite în postul care tocmai s-a încheiat, una care să se săvârşească spre seară? Aţi mai văzut acolo îmbulzeală? „Îmbulzeală” era poate doar la Potir. Oameni însetaţi de veşnicie, care nu numai că nu au gustat nimic până spre orele 18:00, dar care au şi încercat (fiecare după putere) să nu se mai îmbulzească pe drumul care duce la moarte, oameni care au încercat să nu mai răspundă răului cu şi mai mult rău, care au încercat să-și stăpâneacă pornirile de suflet vătămătoare, care au încetat să mai fie violenţi şi ucigaşi de fraţi (punând pază gurii) şi care poate s-au rugat chiar pentru tine, cel care critici. Au încercat să iasă din logica sinucigaşă a acestei lumi şi să-ţi arate că se poate trăi şi altfel. Dar probabil că tu nu erai acolo. Oare unde erai? Să fi văzut acolo ordine şi linişte desăvârşită.
Dar astăzi ai fost aici. Şi El a fost aici. Dar tu, poate, nici de data asta nu ai avut ochi să-L vezi. Pentru că ai venit doar pentru a-ţi potoli setea de moarte, şi numai pe ea ai căutat-o. Aşa e, mulţi dintre ei s-au îmbulzit, dar măcar în toată „ne-simţirea” asta, pe care tu atât de grabnic ai observat-o, e un semn că ei totuşi căutau Viaţa. Încă n-au aflat că ceea ce caută ei se găseşte în Potir şi o caută şi ei pe unde pot; dar măcar o caută. Şi totuşi, tind să cred că şi tu o cauţi, pentru că azi erai în biserică.
Dacă ai fi avut ochi să vezi cât de mulţi oameni s-au adăpat din Izvorul cel fără de moarte, dacă ai fi avut urechi să auzi Cuvântul Lui (sau măcar pe cel al Sfântului Ioan Gură de Aur, pe care chiar te rog să-l re(citești), dacă nu te-ai fi grăbit aşa de tare să pleci imediat după ce ai luat Lumina... poate ai fi reuşit să înţelegi ceva; că cei care s-au îmbulzit sunt ca supapele unei mingi de fotbal; ei se deschid doar atunci când se dez-umflă mingea pentru a primi aerul de care au nevoie pentru a mai putea „juca” câteva meciuri în arena vieţii.