Numeroși credincioși botoșăneni, dimpreună cu oficialitățile locale și județene, au luat parte astăzi la sfintele slujbe săvârșite la biserica Mănăstirii Coșula. Sfânta Liturghie din a treia duminică din Triod a fost oficiată de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, alături de un sobor format din stareți, preoți și diaconi. Dimpreună cu IPS Teofan au mai slujit părintele arhim. Ioan Harpa, starețul Mănăstirii Popăuți și exarh de Botoșani, părintele arhim. Teodosie Pleșca, starețul Mănăstirii Zosin, părintele prof. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” Botoșani, precum și părintele arhim. Calinic Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula.

În predica rostită după citirea Evangheliei, Părintele Mitropolit a afirmat că la Înfricoșătoarea Judecată, omul va fi pus să răspundă pentru faptele sale:

Sfârșitul veacurilor ni se va înfățișa nouă ca o pregustare, chiar din vremea plecării noastre din această lume, și se va arăta în toată adâncimea și cuprinderea ei. Biserica mărturisește acest adevăr astăzi, cu o săptămână înainte de începutul Marelui Post, pentru a îl încredința pe om că există învierea morților, căci dacă Hristos a înviat, El a devenit început al învierii noastre, și dacă vom învia, ne vom prezenta în fața Dreptului Judecător. Se vor întâmpla atunci câteva lucruri. Omul va dobândi adevărata cunoaștere a faptelor pe care le-a făcut. Totul se va înfățișa în fața noastră, așa cum am împlinit cele pe care le-am împlinit sau n-am împlinit cele pe care ar fi trebuit să le împlinim. În fața Dreptului Judecător vom răspunde de patru fapte pe care le-am făcut sau nu le-am făcut. Vom răspunde de răul pe care l-am săvârșit, vom răspunde de binele pe care ai fi putut să îl facem și nu l-am făcut, vom răspunde, în al treilea rând, de răul pe care l-au făcut alții din cauza noastră, și în al patrulea rând, de binele pe care alții l-ar fi făcut dacă nu ar fi fost împiedicați de noi.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, în cuvântul de final, ierarhul i-a îndemnat pe cei prezenți să se roage pentru cei care au fost afectați în urma conflictelor militare ce au loc acum în Ucraina, și i-a rugat totodată să aibă milostenie față de cei care au fugit din calea războiului, arătând că în aceste vremuri de criză, creștinii trebuie să aibă inima largă, precum ne îndeamnă Sfântul Apostol Pavel:

«Lărgiți-vă inima voastră», mărturisea Sfântul Apostol Pavel. De ce să o lărgim și pentru cine să o lărgim? Să o lărgim pentru ca să încapă în ea Domnul Dumnezeu, să încapă în ea Împărăția Cerurilor, să încapă în ea toți cei pe care în avem aproape de noi, și să încapă întru dânsa toți suferinzii acestei lumi, pentru că în fiecare clipă din dăinuirea noastră, pe undeva prin Africa, pe undeva prin țările lumii, și iată că de câteva zile, și aproape de noi, se întâmplă ceea ce se întâmplă, și inima noastră să fie largă. Să fie largă încât să încapă durerea unei mame care și-a pierdut copilul, durerea unui copil care și-a pierdut tatăl în război, și dacă nu putem să fim acolo în mod fizic, împreună cu ei, putem să îi aducem în inima noastră, și putem să o facem prin două lucruri: prin rugăciune și prin milostenie. Rugăciunea se arată în mod special în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, în citirea Psaltirii, în citirea Acatistului Acoperământului Maicii Domnului – Acoperământul Maicii Domnului este foarte mult cinstit în partea aceasta de răsărit. Fiecare să lase puțin din preocupările care nu sunt absolut necesare, și cu genunchii la pământ, lărgindu-ne inima, să cuprindem toate evenimentele, toate persoanele, iar dacă nu le cunoaștem personal, cu atât mai mult jertfa este mai mare, pentru că în astfel de momente te întrebi «Ce pot să fac?!». Dacă tu preiei în inima ta prin rugăciune ceea ce se întâmplă acolo, înseamnă că tu ești lângă Dumnezeu, și aflându-te lângă Dumnezeu, va împlini Domnul ceea ce se cuvine, dincolo de logică noastră, de ceea ce cugetăm noi că este bine sau mai puțin bine. Rugăciunea pe de o parte, iar pe de altă parte, milostenia. Una din întrebările pe care le vom primi la judecată va fi aceasta: «Ai primit în casa ta pe cel străin?». Iubirea de străini era considerată în vechime ca fiind una din cele mai mari virtuți ale creștinului. Să vă deschideți casa, cei care considerați că puteți să faceți acest lucru, cu riscul care poate să decurgă din acest lucru. De cele mai multe ori, fapta cea bună are și reversul ei. Iar dacă nu putem aceasta, din puținul nostru să alcătuim o colectă, care astăzi se face în toate bisericile din Moldova, de la noi din Arhiepiscopia Iașilor în primul rând, pentru ca aceia care deja s-au stabilit în unele din mănăstirile noastre sau la unele din așezămintele noastre, să-i putem ajuta cu găzduire, cu hrană și cu asistență medicală.

În continuare, clericii au oficiat slujba de binecuvântare a noii Case monahale „Cuvioșii Paisie și Cleopa”. După alocuțiunea rostită de părintele stareț la final, acesta a primit din partea IPS Teofan distincția „Crucea Moldavă”. Totodată, președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, a primit „Crucea Moldavă” pentru mireni, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius-Constantin Budăi, a primit o ediție a Sfintei Scripturi, iar cei care au sprijinit ridicarea așezământul monahal au fost răsplătiți cu distincții de vrednicie.

Mănăstirea Coșula, inclusă pe lista monumentelor istorice

Coșula este o mănăstire de călugări, situată la o distanța de aproximativ 20 kilometri sud-est de municipiul Botoșani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș Coșolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. În secolele XVII-XVIII, așezământul reprezenta un important centru duhovnicesc și cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserica parohială, dar a fost reînființat în 1991. Ansamblul Mănăstirii Coșula este inclus pe lista monumentelor istorice.

În data de 15 mai 2016, 3.000 de credincioși au fost prezenți la slujba de resfințire a bisericii Mănăstirii Coșula, ce a fost săvârșită de un sobor de arhierei, preoți și diaconi, protos fiind Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. Lucrările de reabilitare a Complexului Monahal Coșula au fost realizate în baza unui proiect cu finanțare europeană în valoare de aproximativ 15 milioane de lei. Proiectul, care a fost implementat de Consiliul Județean Botoșani, în parteneriat cu Mănăstirea Coșula, a urmărit reabilitarea Bisericii „Sfântul Nicolae”, a Casei Egumenești, a turnului clopotniței, a arhondaricului, a hrubelor și a zidurilor de incintă, dar și sistematizarea și reabilitarea infrastructurii conexe, începând de la căile de acces auto, parcări și alei. De asemenea, în proiect s-a avut în vedere amenajarea și dotarea Complexului Monahal Coșula în vederea includerii acestuia într-un circuit turistic cultural și religios.