Racla în care sunt păstrate moaștele Sfântului Ioan cel Nou, odorul cel mai de preț al Sucevei, a fost așezată în ultimele trei zile spre închinarea pelerinilor, într-un baldachin special pregătit și împodobit, sub teii din curtea așezământului monahal.

În această zi de sărbătoare pentru Cetatea Sucevei, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur a fost săvârșită de șapte ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

Din sobor au mai făcut parte Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muncelului, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, Preasfinţitul Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Emilian Crișanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului.

După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a rostit un cuvânt de învățătură prin care a evidențiat faptul că lucrurile care pot fi învățate din viețile sfinților Ioan Botezătorul și Ioan cel Nou de la Suceava contribuie și la descoperirea bunurilor duhovnicești. „Învățăm din viața și petrecerea lor în această lume că nu averea și familia și legăturile trupești sunt vinovate în sine, căci toate sunt lăsate și îngăduite de Dumnezeu și tot ce aparține creației lui Dumnezeu, inclusiv bunurile materiale, sunt binecuvântate de Dumnezeu, dacă relaționarea omului cu acestea se împlinește în duh evanghelic. (…) Cel care caută bunurile duhovnicești, le va avea și pe cele materiale. Așadar, nu averea este vinovată în sine, ci sunt vinovate în general trei atitudini: atașamentul pătimaș față de avere și câștigarea averii în mod necinstit; toate acestea se așază sub și sub egida cuvântului abuz de bunuri materiale, cale care îl îndepărtează pe om de Dumnezeu și aici, și în lumea care va fi în veșnicia Preasfintei Treimi.”

Răspunsurile liturgice au fost date de Corul mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale.

În cele ce au urmat, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a vorbit despre cele mai importante aspecte din viața Sfântului Ioan Botezătorul. „Astăzi, în mod deosebit, strălucește sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul – singurul proroc vestit de alți proroci, cel mai mare dintre proroci și cel mai mare dintre sfinți. Este cel mai mare dintre proroci pentru că leagă cele două Testamente și nu doar vorbește despre Mântuitorul, ci îl prezintă ucenicilor săi și mulțimii care urma să se boteze la Sfântul Iordan ca Mântuitor al Lumii .”

În final, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a vorbit despre însemnătatea și evoluția pelerinajului, încă din cele mai vechi timpuri și până în prezent, în lume și în țară. „Pelerinajele în România au o vechime considerabilă, mărturie stând jurnalele de călătorie ale călătorilor străini în Ţările Române, printre care se numără: Ibn-Battuta, călător arab din secolul al XIV-lea, Giovan Andrea Gromo, călător italian ce a vizitat Transilvania pe la 1550, Pierre Lescalopier, călător francez prin Ţara Românească şi Transilvania pe la 1574, Franco Sivori, secretarul genovez al domnului Petru Cercel – 1583-1585, Paul de Alep, secretarul sirian al patriarhului Macarie al III-lea al Antiohiei, care a vizitat Ţara Românească şi Moldova între anii 1652-1659, Anton Maria del Chiaro, secretarul florentin al domnului Constantin Brâncoveanu între 1710 şi 1714 ş.a. (…) Astăzi îi mulţumim lui Dumnezeu pentru darul de a fi, după aproape un an şi jumătate de interdicţii, în această comuniune duhovnicească în anturajul moaştelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, prăznuind liturgic atât Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cât şi revenirea acasă în 1783, din Polonia, după un veac de exil, a moaştelor ocrotitorului nostru.”

Înaltpreasfinția Sa a mulțumit ierarhilor, soborului slujitor, pelerinilor pentru împreuna-rugăciune în această zi deosebit de importantă pentru Suceava și a transmis gândul de recunoștință  către toți cei care s-au implicat în organizarea evenimentelor sau care au participat la sărbătoarea hramului și au contribuit la buna desfășurare a acesteia.

De la ora 15, în Cetatea de Scaun a Sucevei, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, alături de Muzeul Național al Bucovinei, a organizat, ca în fiecare an din ultima perioadă, „Pomenirea Domnilor Moldovei”, în cadrul hramului orașului Suceava. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic și cu susținerea Consiliului Județean Suceava, slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, alături de un sobor din care au făcut parte protopopi, preoți și diaconi.

La eveniment au participat și reprezentanți ai oficialităților locale, dintre care îl amintim pe domnul Gheorghe Flutur, Președintele Consiliului Județean Suceava, alături de membrii unor delegații din Chișinău, Republica Moldova.

La finalul slujbei Parastasului, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un cuvânt în care a evidențiat râvna și dragostea de neam de care au dat dovadă domnii Moldovei, invitându-i pe cei prezenți să le urmeze exemplul. „Pomenind pe cei ce au fost întemeietori și diriguitori în această regiune, ne aducem aminte că nu avem voie să uităm ce au făcut ei, astfel încât să merite azi, și peste veac, a fi cinstiți. (…) Ar fi prea puțin dacă pomenirea aceasta, care se face an de an, la hramul Sucevei, să fie doar o repetiție de nume și un punct de bifat în programul zilelor Sucevei. Suntem ispitiți nu de puține ori să rămânem la un festivism, frumos, dar fără urmări. Ce și-ar dori, așadar, acești voievozi? Să ne fie smeriți inspiratori. Fiecăruia acolo unde își împlinește vocația, rostul. Să găsim la ei, privind în urmă, ceea ce poate nu găsim îndeajuns privind în jur. Să facem, în timpuri noi, și mai bune decât ale lor, ceea ce ei, cu asupră de măsură, au făcut la vremea rânduită pentru ei, de multe ori mai plină de provocări decât acum.” La final, ierarhul le-a mulțumit organizatorilor și celor care au participat la slujba de pomenire pentru vrednicii voievozi ai Moldovei

Ziua hramului Catedralei Arhiepiscopale a continuat cu Slujba de Priveghere în cinstea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, pe podiumul special amenajat. Slujba a fost oficiată de protos. Alexandru Moroșan, alături de un sobor de preoți și diaconi.

Răspunsurile liturgice au fost date de elevii Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Dosoftei” din Suceava. La final, moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou au fost reașezate în Biserica „Sfântul Gheorghe”.

În aceste zile de hram pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, credincioșii au venit în număr mare pentru a se închina la racla cinstitelor moaște ale Sfântului mare făcător de minuni și grabnic ajutător. Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere.

Anul acesta, la sărbătoarea Aducerii moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a fost un pelerinaj de trei zile în Cetatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și un amplu program liturgic și cultural.