La 22 iulie 1881, în dreptul Schitului Sfântul Ilie, în largul mării a ancorat corabia „Ereclik” a Marii Ducese Alexandra Petrovna, care, de pe puntea vasului, urmărea cu binoclul evoluţia lucrărilor de extindere a schitului. La porunca ei, viceamiralul Dimitri Golombaciov a pus piatra de temelie a noii biserici fără prezenţa arhiereului. Această acţiune anticanonică a aţâţat din nou legăturile încordate dintre mănăstire şi schit.

Lucrările efective au început în anul 1893, iar sfinţirea ei s-a făcut în 1903 de către Patriarhul Ioachim al III-lea al Constantinopolului, în prezenţa amiralului Vivilov.

Biserica este construită din piatră cioplită şi are o lungime de 40 m, o lăţime de 24 m şi o înălţime de 32 m.

În interior privirea închinătorului este atrasă de măreția iconostasului cu trei altare, de detaliile arhitectonice, de frumusețea icoanelor şi de raclele cu Sfinte Moaşte. Iconostasul, în stil rusesc, este aurit, fiind fabricat la Odessa. Ultimul ţar, Nicolae al II-lea, a dăruit spre a fi aşezat în biserică o copie după tronul său.

În katholikon se află icoana Maicii Domnului „Galaktotrofousa" (Alăptătoarea) şi Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Dakryrrooúsa” (Înlăcrimata).

(Foto) Schitul „Sfântul Ilie” – Athos