Numeroși credincioși ieșeni, precum și părinții catedralei, au participat la această solemnă slujbă a Bisericii noastre, rostind împreună „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”. Răspunsurile liturgice au fost oferite de psalţii catedralei. Slujba s-a încheiat cu rugăciunea Sfântului Efrem Sirul „Doamne şi stăpânul vieţii mele”, urmată de citirea Evangheliei.

La final, Înalpreasfințitul Părinte Teofan a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat ce înseamnă rugăciunea „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”:

„Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!” este strigătul celui care constată starea lăuntrică în care se află în raport cu starea la care ar trebui să fie. Iar starea la care ar trebui să fim este starea lui Hristos Dumnezeu-omul, este viața pământeană pe care Domnul Hristos a trăit-o. Atât de sus este tinderea, dorul, năzuința și mișcarea noastră. Desigur, nu ajungem niciodată acolo. Important este să tindem spre aceasta. Să nu ne mulțumim cu starea în care ne aflăm. Să recunoaștem starea în care ne aflăm, căci, spune un alt părinte din Pateric, „Dumnezeu dorește să vadă de la noi bunăvoință”. Știe că suntem neputincioși. Că nu putem să atingem cu mintea sau sufletul nostru Steaua Polară, Luceafărul de dimineață, dar dorește să vadă de la noi o mică bunăvoință, o mică deschidere, o mică tindere, un foc de dor care să ne ducă mintea și cugetul și măruntaiele sufletului nostru acolo unde ar trebui să fie.

Canonul cel Mare se săvârşeşte în prima şi în a cincea săptămână din Postul Mare. În această săptămână, slujba este oficiată în seara zilelor de luni, marţi, miercuri şi joi, în cadrul Pavecerniţei Mari, slujba de după Vecernie. „Canonul lacrimilor” este alcătuit de Sfântul Andrei, Arhiepiscopul Cretei, și reprezintă una dintre cele mai frumoase și profunde slujbe ale Bisericii noastre. Textul este numit „Canonul cel Mare” deoarece este cel mai extins imn liturgic, cu 250 de strofe, care ne îndeamnă la pocăință, smerenie, milă și îndreptarea faptelor rele. Pe tot parcursul citirii canonului, între stihiri, strana și credincioșii prezenți rostesc împreună stihul „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”, cerere care ne amintește de rugăciunea vameșului din prima duminică a perioadei Triodului. Sfântul Andrei Criteanul este considerat „părintele canoanelor”, fiind primul alcătuitor de canoane şi iniţiatorul acestei noi specii imnografice în Biserica grecească.