Maniferstările Congresului Național al Facultăților și Departamentelor de Teologie din Patriarhia Română au început joi dimineață, cu săvârșirea unei slujbe de Te Deum în Sala Ecclesia, de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cel care a și rostit un mesaj de binecuvântare din partea Mitropolitului Moldovei și Bucovinei la deschiderea lucrărilor congresului. De asemenea, părintele decan Ion Vicovan, gazda ediției din acest an, a ținut un cuvânt de bun venit tuturor decanilor și profesorilor prezenți, menționând în același timp importanța acestor întâlniri, edificatoare pentru învățământul teologic.

Evenimentul reprezintă o întâlnire a noilor conduceri a facultăților și departamentelor, o analiză a învățământului teologic din ultimele trei decenii, și în funcție de această cercetare vom vedea ce se întrevede pentru viitor, cu gândul de a îmbunătăți activitatea învățământului și misiunea Bisericii, a menționat părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.

Totodată, pr. prof. univ. dr. Nicușor Beldiman, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Iustinian” din București și consilier patriarhal în cadrul Sectorului Teologic-Educațional al Patriarhiei Române, a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, numit „Misiunea Teologiei în slujirea Bisericii este explicitare a Revelației divine şi călăuzire pentru viața creștină”: 

Facultăţile de Teologie au o importantă vocaţie misionară pentru viaţa şi activitatea Bisericii Ortodoxe Române, deoarece aceste instituţii formează slujitori şi misionari ai Bisericii pentru românii ortodocşi din ţară şi pentru românii din diasporă, mai ales acum, când numărul românilor din afara graniţelor României a crescut fără precedent. În această lucrare misionară, cadrele didactice din învățământul teologic universitar sunt slujitori şi misionari ai Bisericii, precum şi formatori de slujitori şi de misionari ai Bisericii. Prin urmare, atât profesorii din Facultăţile de Teologie Ortodoxă, cât şi studenţii şi studentele sunt chemați azi să intensifice participarea la viața liturgică și spirituală, să aprofundeze cercetarea științifică și să amplifice cunoașterea nevoilor concrete pastorale și sociale ale credincioșilor din societatea actuală, marcată puternic de secularism, în plan spiritual, și de individualism, în plan social. (*fragment din cuvântul transmis de Preafericirea Sa către participanții Congresului Național al Facultăților de Teologie)

În continuare, după alocuțiunea de bun venit rostită de rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Tudorel Toader, precum și după prezentarea oferită de președintele Autorității Naționale pentru Calificări, prof. univ. dr. Tiberiu-Gabriel Dobrescu, s-au susținut trei referate care au oferit participanților oportunitatea de a analiza și dezbate diferite specificități din învățământul teologic universitar.

Primul referat – Parcursul tânărului teolog de la elev seminarist la licențiat în teologie, între limitările curriculumului național și expectativele mediului universitar – a fost prezentat de pr. lect. dr. Liviu Vidican-Manci de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. Următoarea susținere a fost făcută de pr prof. univ. dr. Mihai Himcinschi, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, care a vorbit despre Trei decenii de învățământ teologic universitar postdecembrist. Analize și perspective. Cel de-al treilea referat a fost ținut de conf. univ. dr. Adrian Lemeni, directorul Școlii Doctorale a Facultății de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București, și a avut ca titlu Repere actuale ale studiilor doctorale din cadrul învățământului teologic universitar românesc.

În prima parte am menționat hotărârile sinodale cu privire la studiile doctorale, subliniind necesitatea de a respecta aceste hotărâri astfel încât să se asigure un cadru unitar și specific prin care să fie reliefate dimensiunea bisericească a studiilor doctorale. Totodată, am prezentat câteva coordonate cu privire la exigențele eclesiale și academice ale studiilor doctorale, insistând asupra faptului că e important ca în cercetarea doctorală teologică să se dezvolte teme de actualitate, teme care să răspundă unor nevoi concrete, unor așteptări efective pe care le au oamenii din societatea de astăzi. Am subliniat faptul că este fundamental să existe o legătură, o reciprocitate între reflecția teologică și experiența Bisericii, astfel încât conștiința eclesială să fie asumată și valorificată inclusiv în cercetările doctorale. Am prezentat ceea ce am considerat că este semnificativ pentru dezvoltarea unei cercetări efective, reale, autentice, dincolo de respectarea formală a unor indicatori, criterii și standarde. Este foarte important să fie căutat adevărul profund al realității cercetate, și totodată am mărturisit că dincolo de exigențele eclesiale sau academice, fundamentală rămâne relația dintre conducătorul de doctorat și doctorand. În ceea ce ne privește pe noi ca profesori de teologie, ne dăruim pentru a imprima o stare de jertfelnicie tânărului, astfel încât acesta să devină odată cu teza pe care o asumă. Prin cercetările din cadrul doctoratului, să devenim mai buni, mai virtuoși, și în felul acesta să fie asumată o dimensiune existențială în cercetarea teologică, a declarat directorul Școlii Doctorale FTO București, conf. Adrian Lemeni.

Vineri, 21 octombrie, ziua a început cu două ședințe de lucru la care au fost prezenți directorii de departament și directorii școlilor doctorale. În cadrul întâlnirilor, moderate de conf. univ. Adrian Lemeni și pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, s-au discutat diferite aspecte specifice activității universitare.

La ultima parte a evenimentului a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, care le-a vorbit părinților decani și directori despre relația duhovnicească pe care școala teologică trebuie să o aibă cu tânărul student, viitorul slujitor al Bisericii lui Hristos.

Cum poate arhiereul, în primul rând, și profesorul de teologie, să aibă pe lângă relația profesor-student, relația părinte duhovnicesc-fiu duhovnicesc? Există această preocupare, cu certitudine, în lucrarea dumneavoastră. Când vă prezentați la catedră, că este vorba de istoria Bisercii sau muzica bisericească, nu cred să existe lipsa de atenție în ceea ce privește formarea lor ca viitor preoți, a menționat la final Părintele Mitropolit Teofan în cuvântul său către cei prezenți.

Congresul Național al Facultăților de Teologie din Patriarhia Română s-a încheiat cu redactarea unui document ce cuprinde concluziile lucrărilor din această perioadă, care urmează să fie trimis spre analiză Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.