Liturghie arhierească în Duminica a XXVII-a după Rusalii la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

În Duminica a XXVII-a după Rusalii, când în bisericile ortodoxe, în cadrul Sfintei Liturghii, este relatată Minunea tămăduirii femeii gârbove, iar în sinaxare sunt prăznuiți Sfânta Mare Muceniță Varvara, ocrotitoarea minerilor, și Sfântul Cuvios Ioan Damaschin, unul dintre cei mai cunoscuți părinți ai Bisericii de limbă greacă, 4 decembrie 2022, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, s-a aflat la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” – Catedrală Arhiepiscopală.

Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pe un podium special amenajat în incinta complexului monastic, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, clerici de la Centrul Eparhial Suceava, și slujitori ai sfântului locaș cu hramurile Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, și Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, între care arhim. Valerian Radu, mare eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale.

Răspunsurile liturgice care au înfrumusețat slujba au fost date de Corul Mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.

La momentul rânduit, monahul Claudiu Petru Ursachi a fost hirotonit ierodiacon.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat înțelesul duhovnicesc al minunii prin care a fost vindecată femeia gârbovă de optsprezece ani, subliniind faptul că nu minunile sporesc credința oamenilor, ci credința este cea care determină întâmplări minunate. Ierarhul a evidențiat importanța statorniciei în rugăciune și în credință, precum și felul în care femeia se raporta la Dumnezeu printr-o credință aparte, care nu era condiționată de cele din afară și nici de răspunsul lui Dumnezeu.

Nu sunt doar optsprezece ani de boală, de neputință, de gârbovire, ci sunt optsprezece ani de rugăciune, de credință care nu s-a știrbit pentru faptul că ea a rămas bolnavă și, într-un fel, rugăciunea ei pentru sănătate nu s-a împlinit, am zice. Credința acestei femei nu a fost condiționată de răspunsul pe care ea îl aștepta de la Dumnezeu la rugăciunea pornită din credința și din durerea ei. (…) Femeia aceasta gârbovă nu a avut nevoie de o vindecare minunată din partea lui Dumnezeu ca ea să își păstreze credința, s-a rugat cum fiecare dintre noi facem când suntem în neputință și în durere și în boală. Dar dacă Dumnezeu încă nu i-a răspuns sau i-a răspuns altfel la rugăciunea ei, ea nu și-a împuținat credința și nu a întors spatele lui Dumnezeu pentru că El nu a făcut cum a vrut ea, cum a crezut ea că este bine și cum credea ea că are nevoie. Și după optsprezece ani a venit răspuns la rugăciunea ei pentru credința ei statornică. Și care credință nu s-a îndoit, nu s-a clătinat pentru faptul că ceea ce a cerut ea nu s-a împlinit. De aceea și pentru noi este valabil lucrul acesta. Nu este dependentă credința mea de cele din afară și de alții. Credința este o relație între mine și Dumnezeu, nimeni nu se interpune în această relație. (…) Credeți în Dumnezeu indiferent de ce spune unul sau altul, indiferent de cât aruncă unii sau alții cu noroi în Dumnezeu, în slujitorii Bisericii, în Biserică și în dumneavoastră. Credeți în Dumnezeu indiferent de ce auziți și de ceea ce vedeți că fac unii dintre cei la care v-ați aștepta să fie modele pentru dumneavoastră și din care să învățăm câte ceva. Credeți în Dumnezeu indiferent de ce se întâmplă în lume și chiar când nu înțelegem ce se întâmplă în lume.

În continuare, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a citit rugăciuni de dezlegare și rugăciuni pentru sănătate trupească și sufletească.

Ca de fiecare dată, cei prezenți la Catedrala Arhiepiscopală au simțit și bucuria întâlnirii cu Sfântul Mucenic Ioan cel Nou, mare făcător de minuni și grabnic ajutător. Sfântul Ioan ocrotește neîncetat Țara Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, și le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le sprijin și mângâiere.

Cinstitele moaște ale Sfântului Ioan au fost aduse la Suceava de către domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, fiind adăpostite în urmă cu peste 430 de ani în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.

Sursa: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

De la același autor

Ultimele din categorie