Icoana Maicii Domnului „Izvorâtoarea de mir” (Mirovlitissa) – Mănăstirea „Sfântul Pavel”, Athos

Potrivit tradiţiei, această icoană a fost adusă în mănăstirea sa de către Sfântul Pavel, de la Mănăstirea Mireleon din Constantinopol. Încă de când se afla în această mănăstire icoana izvora mir – de unde şi numele mănăstirii – şi a continuat să izvorască multă vreme şi la Mănăstirea Cuviosului din Sfântul Munte.

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului numită „Izvorâtoarea de Mir” (Mirovlitissa) este una dintre podoabele cele mai de preţ ale Mănăstirii athonite „Sfântul Pavel”. Având dimensiunea de 101 pe 65,5 cm, icoana este aşezată spre închinare în biserica mare a mănăstirii, în faţa catapetesmei, în proschinitarul de marmură din partea dreaptă.

Potrivit tradiţiei, această icoană a fost adusă în mănăstirea sa de către Sfântul Pavel, de la Mănăstirea Mireleon din Constantinopol. Încă de când se afla în această mănăstire icoana izvora mir – de unde şi numele mănăstirii – şi a continuat să izvorască multă vreme şi la Mănăstirea Cuviosului din Sfântul Munte. Părinţii mănăstirii o cinstesc în mod deosebit şi pentru aceasta săvârşesc priveghere în fiecare an în prima duminică a lunii octombrie. De asemenea, se cântă Paraclisul Icoanei în fiecare duminică la vecernie.

În prezent, mănăstirea îl are ca stareț pe părintele Partenie, care este de o bunătate și de o blândețe asemănătoare cu a părintelui Sofronie. Este din Kefalonia și a venit de tânăr în mănăstire. A avut cinci ani ascultarea de paracliser. Spunea că odată, după terminarea slujbei, a rămas singur în biserică și s-a rugat Maicii Domnului. Pe când se ruga, a ieșit o mireasmă foarte puternică de la icoana Maicii Domnului numită „Izvorâtoarea de mir”, despre care se spune că a fost o perioadă în care a izvorât mir din piciorul Mântuitorului și din mâna Maicii Domnului, căci în acele locuri vopseaua este căzută de mulțimea mirului care a izvorât.

După multă rugăciune, s-a dus la chilie să se odihnească. Pe când se afla pe pat, vede că se deschide deodată ușa chiliei și au intrat cinci soldați foarte negri și înfricoșați la vedere. Unul dintre ei se arăta a fi mai mare în grad. Când i-a văzut, părintele și-a băgat capul sub pătură și a început să se roage la Maica Domnului, zicând: „Preasfânta mea Maică Mirovlitissa, ajută-mi!”.

Atunci, cel mai mare le-a poruncit celorlalți: „Luați-l și-l aruncați pe fereastră!”. Ceilalți patru l-au apucat fiecare de câte un colț de pătură și luându-l pe sus au deschis fereastra și l-au trecut afară, ținându-l în aer. Până jos sunt aproape 100 de metri. Cel mai mare striga: „Aruncați-l, aruncați-l!”, dar ceilalți răspundeau: „Nu putem, că nu ne lasă Maica Domnului Mirovlitissa”. După un timp l-au băgat din nou în chilie și l-au aruncat pe pat. Apoi sărind cu toții pe fereastră s-au făcut nevăzuți. Aceste lucruri le povestea starețul cu lacrimi în ochi.

De la același autor

Ultimele din categorie