Pe cel care n-a început rânduiala vieţii duhovniceşti nu-l zdruncină neumblarea după această rânduială, debandada lăuntrică – dar cine a început-o şi se lasă apoi de ea are de suferit mari vătămări. Grăuntele cuprins de ger nu piere: puterea vieţii se păstrează în el. Floarea degerată, însă, piere ori este vătămată, după cât de tare a îngheţat. Aşa şi aici: pentru cel în care începătura vieţii a început să se arate este pierzător să o lepede. După fiecare lepădare, puterile devin tot mai slabe, iar în cele din urmă se vlăguiesc de tot, rămâne doar numele, rânduiala vieţii dinafară, fără conţinutul lăuntric corespunzător. Într-una din pildele Sale, Mântuitorul spune că în casa necurată trăieşte un singur drac, iar în cea curăţită, dar părăsită din nepăsare, se întorc deja şapte draci.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor, vol. 2, Editura Cartea Ortodoxă, 2007, p. 15)