În troparul sfinţilor mucenici se spune „zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri". Cu adevărat îndrăznirea dracilor este de neînchipuit şi pare că nu are hotar: aceştia încearcă să ispitească pe toţi cu desăvârşire. De exemplu, de cât tupeu au dat dovadă ca să-i ispitească şi să-i lupte pe sfinţii apostoli: „să-i cearnă ca grâul". Dar şi neputinţa dracilor e clară pentru orice creştin; aceştia n-au putut fără îngăduinţă să pricinuiască rău nici măcar porcilor (cf. Marcu 5: 1-20). Cât de desluşit şi de precis zice sfântul Apostol că ne trebuie doar credinţă tare ca să ne împotrivim diavolului - şi el o va rupe la fugă (cf. Iacov 4: 7; I Petru 5: 8-9). Să ne fie aceasta spre mângâiere. Cel care se va lupta cu diavolul urmând poruncile lui Dumnezeu şi explicaţiile oferite nouă de către Sfinţii Părinţi, încercaţi în această luptă şi biruitori asupra vrăjmaşului cu ajutorul Domnului, poate avea nădejde de biruinţă. Puterea lui Dumnezeu în neputinţe se desăvârşeşte (cf. II Corinteni 12,9).

(Sfântul Nicon de la Optina, Filocalia de la Optina, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2009, p. 22)