ispită

Să ne întărim în dragostea cea adevărată între noi!

Ce greutate este să ai dragoste? Dragostea acoperă mulțime de păcate, dar vezi cât e de ușor de avut dragoste și totuși cât de mult ne-o ascunde Satana ca să n-o avem în fața noastră!

Omul nu-i zidit de Dumnezeu cu egoism într-însul

Omul nu-i zidit de Dumnezeu cu egoism într-însul. E zidit ca să fie om sfânt, de la început, dar ispititorul caută să bage egoismul. El știe și e convins că omul care are egoism nu poate să capete Împărăția Cerurilor. Dar vezi că oamenii sunt neputincioși...

De ce îngăduie Dumnezeu să trecem prin necazuri?

Prin lucrarea lui Dumnezeu, o balenă l-a înghițit pe Iona, nu pentru a-l ucide, ci pentru ca lui Iona să i se ofere un prilej de a învăța.

Sfântul Ioan de la Prislop – sihastrul martir ucis în peștera care i-a fost chilie

Văzând diavolul că este mereu biruit prin rugăciunile Cuviosului Ioan, a reuşit să-l ucidă într-un chip ca acesta. Pe când Cuviosul Ioan îşi săpa cu dalta o fereastră în peretele chiliei, un om înarmat de pe malul celălalt al pârâului, fiind la vânătoare, l-a împuşcat cu îngăduinţa lui Dumnezeu, crezând că este o fiară. Astfel şi-a dat duhul în mâinile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir şi rugător neadormit al neamului nostru.

Cu rugăciune și credință, izgonim lucrarea vrăjmașului din viața noastră

Să nu ne tulburăm din cauza ispitelor, nici să nu ne minunăm de îndrăzneala diavolului, ci stăruind în credinţă şi în rugăciune fierbinte şi împărtăşindu-ne de ajutorul de sus, să izgonim lucrarea vrăjmașului din viața noastră.

Nimeni nu ajunge la pace şi linişte sufletească fără a trece prin lupta cu ispitele

Aşa cum războinicii câştigă medalii şi distincţii atunci când arată în mod repetat că sunt viteji şi că au spirit de sacrificiu, la fel şi noi, ca nişte luptători duhovniceşti, vom câştiga roadele strădaniilor noastre, după un război eroic, ce va dura mulţi ani. Cea mai sălbatică luptă va fi cea împotriva mândriei, cu toate formele şi manifestările ei – mânia, slava deşartă, răutatea, invidia... 

Vicleanul nu-l lasă pe om să se roage

Dar tu, fiule, ca un adevărat ostaș al lui Iisus Hristos, pătimește; alungă-ți lenevia și silește-te pe tine.

Cuvioşii purtători de Hristos Silvestru, Iov şi Agaton – peste 30 de ani de neîncetată rugăciune

În acest munte şi-au făcut chilii din piatră şi lemn şi s-au nevoit mai mult de 30 de ani, răbdând grele ispite de la diavoli. Căci şi frigul îi supăra, şi foamea îi chinuia, şi duhurile rele prin gânduri şi năluciri îi luptau. Însă bunii ostaşi ai lui Hristos le răbdau pe toate cu bărbăţie, în nădejdea vieţii de veci, fiind înarmaţi cu sabia neîncetatei rugăciuni.

Nepăsarea poate fi și bună

Nepăsarea cea bună este de trebuință unuia foarte sensibil, pe care îl chinuie aghiuță cu diferite gânduri. În cazul acesta este bine să devină puțin nepăsător, în sensul cel bun, și să nu cerceteze prea minuțios unele lucruri.

Ucenicia rasoforului Platon, devenit mai târziu marele stareţ Paisie de la Neamţ

Într-o noapte, spre Duminică, Platon a adormit aşa de tare, că nu a mai auzit clopotul de Utrenie. Când s-a deşteptat, slujba era pe la jumătate. Atunci, de mare mâhnire, a început a plânge şi s-a întors la chilie. Iar a doua zi s-a ruşinat să mai meargă la Sfânta Liturghie şi la trapeză cu fraţii, ci şedea în chilie plângând, atât era de pătruns de frica de Dumnezeu. Din ziua aceea, multă vreme, rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat, ci şezând pe un scăunel, ca să se poată deştepta la Utrenie.

Pagini