În vremea încercărilor și a necazurilor, atunci când inima este înconjurată, împresurată de gândurile îndoielii, puținătății de suflet, nemulțumirii, cârtirii, trebuie să ne silim a repeta adesea, fără grabă, cu luare aminte, cuvintele „Slavă lui Dumnezeu!”.

Cel ce va crede întru simplitatea inimii sfatul înfățișat aici, și îl va pune la încercare atunci când se va ivi nevoia, acela va vedea minunata putere a slavoslovirii lui Dumnezeu, acela se va bucura de aflarea unei noi cunoștințe atât de folositoare, se va bucura de aflarea unei arme atât de puternice și lesnicioase împotriva vrăjmașilor gândiți.

Singur răsunetul acestor cuvinte rostite atunci când năvălesc mulțime de gânduri ale întristării și trândăviei, singur răsunetul acestor cuvinte rostite cu silire de sine, parcă numai cu gura și parcă în văzduh, este de-ajuns ca toate căpeteniile văzduhului să se cutremure și să se întoarcă, fugind.

(Sfântul Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască, traducere de Adrian si Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2000, p. 52)