Editura Polirom şi Mănăstirea „Sfânta Ana“ Rohia, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare“ din Iaşi şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Litere) au pregătit un eveniment special dedicat personalităţii lui Nicolae Steinhardt. Astfel, publicul ieşean a avut ocazia de a se întâlni cu pr. Constantin Sturzu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhim. Macarie Motogna, de la Mănăstirea „Sfânta Ana“ Rohia, pr. prof. univ. dr. Ştefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Antonio Patraş, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, conf. univ. dr. George Ardeleanu de la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti şi cu conf. univ. dr. Florian Roatiş de la Facultatea de Litere din cadrul Centrului Universitar de Nord din Baia Mare.

În debutul evenimentului, Adrian Şerban, directorul editorial Polirom şi moderatorul discuţiei, a făcut o scurtă prezentare biografică a celui care a fost monahul de la Rohia, dar a adus în atenţia publicului şi seria de autor editată de Polirom şi Mănăstirea „Sfânta Ana“ Rohia, în care au apărut până în prezent 16 volume semnate N. Steinhardt.

Dintre invitaţii la eveniment, primul care a luat cuvântul a fost pr. Constantin Sturzu, care a ţinut să precizeze că „viaţa, aşa cum a trăit-o părintele Nicolae Steinhardt, este o mărturisire a credinţei sale, adunată şi răsfirată pe paginile atâtor cărţi şi atâtor articole (…) Tot ceea ce ştim despre părintele Nicolae Steinhardt îl îndreptăţeşte să fie numit şi rânduit în ceata sfinţilor“. Părintele consilier a evidenţiat în continuare importanţa monahului Nicolae în viaţa spirituală a românilor, mai ales după anii 1990, amintind despre şocul, paradoxul, antinomia, scandalul (în sensul evanghelic al cuvântului) ca modalităţi de a ilustra cum trebuie să trăim creştinismul, cum trebuie să ne eliberăm de creştinismul formal care este pregnant în zilele noastre.

Rohia „e răspunsul Domnului la căutarea mea“

Prof. univ. dr. Antonio Patraş, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, a relatat apoi câteva lucruri despre activitatea literară a lui Steinhardt (cu accente pe parte de eseistică şi publicistică), despre care a menţionat că „a fost şi un foarte inteligent şi original critic literar“. Despre colaborarea deosebită dintre Editura Polirom şi Mănăstirea „Sfânta Ana“ Rohia a vorbit în continuare arhim. Macarie Motogna de la Rohia, unul dintre cei mai activi membri din colectivul redacţional al seriei de autor N. Steinhardt. Acesta a adus în atenţia publicului şi cele mai importante aspecte din perioada petrecută de monahul Nicolae la Rohia, care scria în cartea de aur a mănăstirii, în noiembrie 1973, că Rohia „e răspunsul Domnului la căutarea mea“. S-a vorbit despre cum a ajuns prima data Steinhardt la Rohia, cum a ajuns să se ocupe de biblioteca mănăstirii, cum a fost călugărit şi cum a vieţuit la sfânta mănăstire din Ţara Lăpuşului.

Conf. univ. dr. Florian Roatiş, de la Facultatea de Litere din cadrul Centrului Universitar de Nord din Baia Mare, a adus în discuţie colaborarea pe care N. Steinhardt a avut-o cu revistele ieşene „Opinia studenţească“ şi „Cronica ieşeană“, studiile monahului, precum şi relaţia de prietenie pe care a avut-o acesta cu scriitorul Constantin Noica, întâlnirile pe care le-a avut cu Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca ş.a.

În continuare, conf. univ. dr. George Ardeleanu, de la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, a vorbit mai ales despre interdisciplinaritatea sesizată în seria de autor N. Steinhardt, unde se întrevede imaginea unui intelectual multiplu, complex, şi despre „Jurnalul fericirii“. Totodată, pr. prof. univ. dr. Ştefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj- Napoca, a amintit despre latura de teolog ortodox a lui Nicolae Steinhardt, din perspectiva unei persoane care l-a cunoscut şi care a lucrat cu monahul de la Rohia la biblioteca mănăstirii. Finalul evenimentului a aparţinut publicului, care a putut adresa întrebări invitaţilor speciali.