Creștine, bogat sau sărac, slăvit sau neînsemnat! Să ne întoarcem de la cele lumești către Domnul, să ne deschidem ochii sufletului și să ne grăbim a merge la dumnezeiasca Cină, să credem cuvântului dumnezeiesc prin care El ne cheamă. Dumnezeu ne cheamă la fericirea nemărginită, cerească, veșnică și neasemuită. De ce dar să punem în inimile noastre cele ce nu sunt nimic în sine și pe care în curând le vom părăsi? În zadar însă ne povățuiește pe noi Apostolul: „Nu iubiți lumea, nici cele ce sunt în lume” (I Ioan 2, 15); și de asemenea: „Așadar, dacă ați înviat împreună cu Hristos, căutați cele de sus, unde se află Hristos, șezând de-a dreapta lui Dumnezeu; cugetați cele de sus, nu cele de pe pământ” (Coloseni 3, 1-2), întrucât dragostea acestei lumi pune piedici picioarelor noastre și nu ne îngăduie să mergem la acea preaslăvită Cină.

Creștine, părăsește bunătățile acestei lumi, căci acolo le vom primi pe toate și încă mult mai multe bunătăți, „cele ce ochiul n-a văzut și urechea n-a auzit, și la inima omului nu s-au suit” (I Corinteni 2, 9). Crede cu tărie în bunătățile viitoare. Din inimă îți spun că, dacă vei disprețui cele ale lumii, negreșit, cu toată râvna le vei căuta pe celelalte.

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească, din lume adunată, Editura Egumenița, Galați, 2008, p. 77)