(Mt. 25, 43) Străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat.

 Hristos ar fi putut să le spună celor nedrepți: Bolnav am fost și nu m-ați căutat, în temniță am fost și nu m-ați cercetat, dar El a rezumat cuvântul Său, spunând: bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat, pentru că judecătorul milostiv se oprește mai mult pe faptele bune ale oamenilor și frunzărește faptele lor cele rele.

Judecătorul cel drept se oprește asupra fiecărora, atunci când spun: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Saucând Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Astfel sunt cei drepți care fac acestea din smerenie. Este ca și cum la cuvintele Domnului care spun:aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut,ar răspunde cu opusul lor: întrucât nu am făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Ție nu Ți-am făcut.

Atunci, cei nedrepți, pentru că nu i-au făcut fiecare lucru în parte, vor spune repede: când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? Ei se referă la ceea ce au făcut, încercând să minimalizeze efectul faptelor lor, care ar putea părea destul de grave dacă ar fi fost enumerate una câte una, pentru că este propriu celor vicleni să-și pomenească greșelile scuzându-le, ca fiind inexistente sau puține.

(Origen, Comentariu la Matei 73, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip)