Încetează de bunăvoie să doreşti aprinderea trupească tinerească, pentru ca apoi să nu trebuiască să o părăseşti, fără de voie şi cu mare greutate.

Să nu te înşele bunătatea şi frumuseţea chipului trupului stricăcios, căci acesta se schimbă, putrezeşte şi degrabă piere: nimeni nu a văzut un bătrân preafrumos; frumuseţea nu este pentru îndelungă vreme şi nici în mormânt nu este nestricăcioasă. Orice frumuseţe trupească este foc; orice strălucire – rouă de dimineaţă; orice trup este iarbă; orice slavă omenească e ca floarea câmpului – va creşte iarba şi floarea ei se va trece! Doar cuvântul lui Dumnezeu şi dragostea Lui dăinuiesc în veci (I Petru 1, 24-25).

(Sfântul Dimitrie al Rostovului, Alfabetul duhovnicesc, Editura Sophia, București, 2007, p. 55)