Numai pentru osândirea aproapelui sufletele noastre pot pieri
„Ţii minte că ai promis să nu mai cleveteşti? Căci numai pentru osândirea aproapelui sufletele noastre pot pieri”.
Îmi pare rău pentru sora ta de chilie. Roagă-te pentru ea mai cu osârdie, ca Însuşi Domnul să o îndrume pe calea binelui şi a adevărului, iar când va începe să clevetească, de fiecare dată să-i faci observaţie: „Ţii minte că ai promis să nu mai cleveteşti? Căci numai pentru osândirea aproapelui sufletele noastre pot pieri”. Chiar dacă, din pricina observaţiilor tale, ea se va îmbolnăvi puţin, nu-i o nenorocire, ci îi este de folos pentru suflet. (Cuviosul Iosif)
(Filocalia de la Optina, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 458)
Răutatea are sfârșit tragic, iar adevărul iese mereu la iveală
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro