“O iubesc, altfel nu aş veni la ea în fiecare an” (2006)

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva

“O iubesc, altfel nu aş veni la ea în fiecare an” (2006)

Încă de ieri la racla Sfintei Cuvioase Parascheva au început să sosească pelerini din toată ţara. Am întâlnit mai mult credincioşi din Moldova, unii chiar din laşi, grăbiţi să se închine pentru a lăsa loc pelerinilor care vin de departe pe data de 14 octombrie. Mai mult, am găsit bătrâne care s-au aşezat, chiar de ieri de la prânz, cu o cuminţenie şi o răbdare de admirat, la rând, afară, deşi moaştele Sfintei Parascheva vor fi aşezate pe esplanada din faţa Catedralei abia astăzi. Primul pelerin care va ajunge la Sf. Parascheva pe esplanadă nu are nici mai mult, nici mai puţin de 76 de ani şi, de 20 de ani, este nelipsit de la hramul Cuvioasei. Dar să-i lăsăm pe pelerini să vă vorbească:

Tudora Doca, 76 de ani: „Sunt din judeţul Galaţi. Am 20 de ani de când vin la Sfânta, an de an, cu ajutorul lui Dumnezeu. Am fost foarte bolnavă şi m-a vindecat şi uite ca am 76 de ani. Venim şi ne rugăm pentru sănătate, pentru bine în casă, înţelegere cu copiii. Şi mulţumim Sfintei Parascheva pentru tot binele pe care ni-l dă. O iubesc, altfel nu aş veni la ea în fiecare an. Acum e mai multă ordine decât acum 20 de ani, când nici măcar nu venea atât de multă lume. Am venit de azi ca să fim sigure că ne închinăm. O să dormim aici afară, dar ne întăreşte Dumnezeu. Şi mă bucur şi mai mult că sunt prima, căci niciodată nu am avut onoarea asta, mai ales că la anul nu se ştie dacă mai ajung. Copiii mai spun să nu mai vin la Iaşi că sunt bătrână şi dacă mor pe aici prin îngrămădeală, dar unde n-ar da Dumnezeu să mor la locul ăsta sfânt!"
Silvia Pânzaru, 65 de ani: „Am intrat astăzi şi ne-am închinat, căci pe 14 lăsăm loc pelerinilor care vin de departe. Şi sunt bolnavi, necăjiţi, stau în frig, şi măcar atât să facem şi noi ieşenii, să le dăm prioritate. Atunci venim doar la Sfânta Slujbă. Ţin foarte mult la Sfânta Parascheva, căci cu ajutorul ei mi-am crescut copiii sănătoşi. Sunt ingineri amândoi şi de câte ori aveau examene veneam şi mă rugam pentru ei. Trebuie să mulţumesc Cuvioasei şi lui Dumnezeu pentru cât mi-au dat".
Georgeta, 44 de ani: „Sunt din Iaşi dar m-am aşezat de astăzi la rând pentru a fi sigură că mă voi închina la Cuvioasă. M-am închinat şi în Catedrală, dar e altfel afară. Nu e primul an când stau la rând la Sfânta. Ea este cel mai mare ajutor al nostru şi mare a fost mila lui Dumnezeu că a rânduit ca moaştele ei să fie aici, în oraşul nostru. Am simţit mereu ajutorul ei."
Ioana Doncea, 65 de ani: „Am venit de la Constanţa. Suntem aici de ieri noapte. Tocmai am ieşit din biserică, m-am închinat şi sunt foarte mulţumită. Am avut foarte multe necazuri şi Sfânta Parascheva m-a ajutat foarte mult. Am acatistul ei şi îl citesc acasă. Nu am mai fost niciodată până acum şi anul acesta am venit cu o vecină care vine tare des. Sâmbătă e foarte aglomerat şi suntem bătrâne, nu putem sta mai mult. M-am închinat deja de două ori. La anul mai venim dacă suntem sănătoşi".

(Monica Dumitrescu - Ziarul Lumina, 12 octombrie 2006)

Citește despre:
Vocea pelerinului