O perdea mișcată de vânt

Râsul unui copil de pe stradă

O floare uscată ce râde știrbă de-o petală

într-un borcan...

Lumea amiezilor de vară

a lucrurilor simple și firești

plutind în milă

ca ferigile unduitoare din acvariu...

clipa zăbovea îndelung

în bătaia inimii

și c-o blândețe dulce

din afara vremii...

Totul era plin de îndurare

și orologiile tăiau liniștea

ca pe felii groase de pâine

proaspătă cu unt....

Sufletele oamenilor

obeze de tihnă

revărsau în ochi

priviri grase de bunătate...

Universul blajin al după-amiezilor

provinciale

cu oameni simpli care știau

să-și bea cafeaua

cu veșnicia...

O lume care s-a retras

cu o discreție desăvârșită

în adâncul ochilor mei

de copil...

O lume dispărută...

în lumina lumii

ce va să vie...