O lume dispărută
O lume care s-a retras
cu o discreție desăvârșită
în adâncul ochilor mei
de copil...
O perdea mișcată de vânt
Râsul unui copil de pe stradă
O floare uscată ce râde știrbă de-o petală
într-un borcan...
Lumea amiezilor de vară
a lucrurilor simple și firești
plutind în milă
ca ferigile unduitoare din acvariu...
clipa zăbovea îndelung
în bătaia inimii
și c-o blândețe dulce
din afara vremii...
Totul era plin de îndurare
și orologiile tăiau liniștea
ca pe felii groase de pâine
proaspătă cu unt....
Sufletele oamenilor
obeze de tihnă
revărsau în ochi
priviri grase de bunătate...
Universul blajin al după-amiezilor
provinciale
cu oameni simpli care știau
să-și bea cafeaua
cu veșnicia...
O lume care s-a retras
cu o discreție desăvârșită
în adâncul ochilor mei
de copil...
O lume dispărută...
în lumina lumii
ce va să vie...
Rugăciune de fiecare zi
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro