Creștinii fug din Sadad. O Sirie ce se pierde

12 August 2015 13:46 Nicolae Pintilie Ortodoxia în lume

Încercați să căutați pe site-urile publicațiilor media renumite cuvântul „Sadad”! Veți găsi informații turistice, informații despre frumusețea cailor arabi crescuți în această zonă a Siriei și despre multe altele. Nimic despre sângeroasele crime împotriva creștinilor, nimic despre gropi comune și fântâni devenite morminte. Cu toate acestea, Sadad este un sat din lumea noastră, nu dintr-un film sau dintr-o revistă de benzi desenate. Sadad este satul martirilor lui Hristos Dumnezeu. În viitorul apropiat, va fi satul în care au locuit creștini.

Vă mai amintiți de Sadad? Este normal să răspundeți că nu... Ce legătură am avea noi, cei din lumea liberă, cu un sat – ca multe alte sate din Siria? Există, însă, ori ar trebui să existe o legătură de credință. Și noi, și cei din Sadad mărturisim aceeași Ortodoxie. Sadad este una dintre cele mai vechi așezări ale Siriei creștine de odinioară, pomenită chiar și în Sfânta Scriptură (Numeri 34,8; Ezechiel 47,15).

În anul 2013, scriam despre drama creștinilor din acest sat sirian. Evenimentele de aici sunt, în continuare, dovadă că, a fi creștin astăzi este pasul spre mărturisire.

Cotidianul creştin Christian Post, dar şi canalul media Al Jajeera descriau situația tragică a acestui loc. Au fost descoperite două gropi comune, având în ele 30 de trupuri de copii, bărbaţi şi femei. Oameni ucişi de către jihadiştii extremişti în zilele de 26-28 octombrie 2013.

Contul unei rețele sociale cunoscute, aparținând jurnalistului Raymond Ybrahim, creștin copt egiptean, prezenta alte înfricoșătoare descoperiri. La o lună de la eliberarea zonei de către forțele guvernamentale, a fost găsită o fântână din deșert, care a devenit mormânt pentru o întreagă familie creștină. Șase persoane, cu vârste cuprinse între 16 și 90 de ani, nepoți, părinți și bunici au fost aruncați în fântâna pustie de la limita deșertică a satului. Parcă nu ar fi fost de ajuns această crimă împotriva umanității, autorii s-au și filmat în timpul sângeroasei fapte. Apoi, au postat pe un alt canal media „realizarea” lor. Filmul, cu subtitrare în limba engleză, este o manifestare de victorie. Pe fundal se aude strigătul Islamului: Allahu Akbar (Mulțumesc lui Dumnezeu, ori Dumnezeu este mare).

Au trecut doi ani de atunci. Frontul sirian a fost oarecum stabilizat, dincolo de sat. Creștinii și-au reconstruit biserica, pentru a avea unde să se adune la dumnezeiasca Liturghie. Însă, veștile care vin dinspre Statul Islamic, aflat la doar câțiva kilometri, au făcut ca în august 2015 creștinii să-și facă planuri de plecare. Despre asta scrie BBC Midle East în ediția sa, din 11 august. Motivul plecării creștinilor îl reprezintă teroarea prin care a trecut satul Al-Qaryatayn, situat la doar 25 kilometri nord de Sadad: despre 230 de civili, inclusiv 60 de creștini, pur și simplu, dintr-o dată, nu se mai știe nimic...

Și, totuși, ce au în comun cele două lumi? A noastră și a lor? Doar încercați să căutați pe site-urile publicațiilor media renumite cuvântul „Sadad”! Veți găsi informații turistice, informații despre frumusețea cailor arabi crescuți în această zonă a Siriei și despre multe altele. Nimic despre sângeroasele crime împotriva creștinilor, nimic despre gropi comune și fântâni devenite morminte. Cu toate acestea, Sadad este un sat din lumea noastră, nu dintr-un film sau dintr-o revistă de benzi desenate. Sadad este satul martirilor lui Hristos Dumnezeu. În viitorul apropiat, va fi satul în care au locuit creștini.

De la același autor

Ultimele din categorie