Ieşeni de toate vârstele sunt aşteptaţi, în aceste zile, să viziteze Târgul ouălor încondeiate, organizat de Muzeul Etnografic al Moldovei, în parteneriat cu Asociaţia „Art - Meşteşugurile Prutului“ şi Centrul de Informare Turistică al Primăriei Iaşi. Evenimentul, ajuns la cea de-a XII-a ediţie, se desfăşoară în Sala Step a Centrului de Informare Turistică (vizavi de Colegiul Naţional) şi reuneşte meşteri încondeietori din Bucovina şi Botoşani. Pentru a întregi tabloul aşteptării marii sărbători a Paştilor, pe lângă splendidele ouă încondeiate, târgul cuprinde şi împletituri din nuiele, căci oului încondeiat îi stă bine într-un coş arătos, icoane pe sticlă şi lemn, troiţe sculptate în lemn, precum şi suporturi pentru ouăle închistrite, realizate din sfoară înnodată. „De 12 ani le propunem ieşenilor o alternativă culturală, aducând tradiţii şi credinţe legate de acest obicei prepascal şi pascal al oului încondeiat. Pentru acest demers etnografic am adus meşteri populari din Bucovina, zonă în care s-a conservat cel mai bine această tradiţie. Aceştia provin din localităţi precum Paltinu, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, Vicovu de Sus, Ulma, Izvoarele Sucevei, dar avem şi ouă încondeiate din zona Botoşanilor - Rogojeşti“, a declarat Ovidiu Focşa, muzeograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei.

Structurată pe trei secţiuni - expoziţie, atelier, vânzare -, manifestarea se doreşte a fi una interactivă. Astfel, în cadrul atelierelor, încondeietoarele pot oferi, pe viu, lecţii despre felul în care se aplică ceara pe ou, copiii fiind aşteptaţi pentru a deprinde această îndeletnicire pe tot parcursul târgului (30 martie-1 aprilie). „Fiecare meşter popular îi învaţă pe copii motivele pe care le foloseşte, tehnica realizării ouălor încondeiate, uneltele cu care se lucrează“, a explicat muzeograful.

Târgul a fost deschis ieri, în prezenţa viceprimarului Romeo Olteanu, a reprezentanţilor Centrului de Informare Turistică, precum şi ai muzeografilor Victor Munteanu şi Ovidiu Focşa de la Muzeul Etnografic al Moldovei.

Paltinu, o vatră a ouălor închistrite

Majoritatea meşterilor încondeietori prezenţi în expoziţie vin din satele huţule ale Bucovinei: Ulma, Izvoarele Sucevei, Paltinu, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, locuri în care, se ştie deja, se păstrează formele arhaice ale acestui meşteşug, un colorit original, precum şi o suită întreagă de motive cu o simbolistică aparte.

„Încondeiez de copil mic. Am învăţat de la părinţii mei. Acum şi toate cele patru fete ale mele tot asta fac. Oricea-am face, unde ne-am duce, tot la ouă ne-ntoarcem“, spune Aurelia Ciuvercă din Paltinu, în vârstă de 58 de ani. Se trage din neam de huţuli, vestiţi pentru felul în care practică acest meşteşug din vechime. Tocmai de aceea, pe ouăle închistrite pe care le-a adus la târg se regăsesc motive foarte vechi: coarnele berbecului, cărarea rătăcită, poloneza, 40 de clini, frunza de stejar, scara vieţii.

Viorica Drajmici vine tot de la Paltinu. Deşi are doar 32 de ani, încondeiatul a devenit, deja, o pasiune de-o viaţă. A deprins meşteşugul de la mama, alături de care, împreună cu întreaga familie, încondeiază şi acum. „Am învăţat de mică, de la mama. În oul încondeiat ne regăsim - în motivele tradiţionale, în tot ceea ce am învăţat“, spune tânăra bucovineancă. A adus la târg splendide ouă bătrâneşti, cu motive specifice zonei din care provine: crucea pascală, cârligul ciobanului, grebla, frunza de stejar, soarele.

Printre meşterii de la târg am regăsit şi una dintre cele mai talentate încondeietoare pe care le are Bucovina, Vasilena Darie, tot de la Paltinu, comuna Vatra Moldoviţei. O femeie hăruită pentru acest meşteşug, pe care l-a deprins din copilărie şi pe care l-a păstrat cu stricteţe. Tocmai de aceea, ouăle încondeiate cu care a venit la târgul de la Iaşi se remarcă prin coloritul original, precum şi prin modalitatea în care aşterne pe coaja subţire acele simboluri pe care bucovinenii nu le-au uitat. Culorile verde şi roşu predomină pe ouăle sale încondeiate, aşa cum le făceau huţulii din satul său natal şi odinioară. „Ouăle acestea, cu verde şi roşu, aşa se scriau şi acum câteva sute de ani. Pe lângă acestea îmi place să fac şi modele cu ceară în relief. Când am oleacă de timp, mă pun într-un colţişor şi scriu ouă“, povesteşte Vasilena Darie, 53 de ani.

Ouă cu „chicături“

O prezenţă deosebită este şi cea a unei huţance de la Izvoarele Sucevei. Este vorba despre Maria Zinici, o încondeietoare care de-a lungul vieţii a perfecţionat continuu trei tehnici de încondeiere: una dobândită încă de copil, în satul natal, Ulma, alta învăţată la Izvoarele Sucevei, acolo unde s-a căsătorit şi a locuit ani buni, şi o alta deprinsă la Rădăuţi, unde locuieşte acum. „Ouăle astea îs primele care se făceau înainte pentru copii, ouă cu chicături se cheamă. La noi acasă şi mama, şi bunica, şi surorile mamei lucrau ouă, aşa că eu nu puteam să stau. Parcă, dacă nu scriu ouă, n-am Paşti“, spune Maria Zinici.

Tehnici şi motive arhaice

Cei care trec pragul târgului de ouă încondeiate pot admira zeci de modele, „scrise“ pe ouă de diferite dimensiuni şi tipuri: de struţ, de gâscă, de raţă, de găină, de prepeliţă.  Meşterii bucovineni s-au întrecut în a prezenta toată gama de tehnici pe care le utilizează, precum şi o suită întreagă de simboluri ce se regăsesc pe ouăle scrise din vechime. „Bucovina este importantă pentru că acolo se regăsesc toate tehnicile de încondeiere: ouăle vopsite într-o singură culoare, adesea cu conţinut; ouăle monocrome pe care sunt trasate motive arhaice, aşa-zisele ouă bătrâneşti, nelăcuite, cele mai valoroase din punct de vedere etnografic; ouăle care se introduc în băi succesive de culoare, de la culori deschise până la culori închise - galben, roşu, negru şi, desigur, verdele, de influenţă ucraineană; ouăle vopsite cu ceară în relief, caz în care ceara este vopsită în prealabil şi se trasează pur şi simplu pe ou; ouăle cu mărgele“, a subliniat muzeograful Ovidiu Focşa.