Părintele Patriarh Daniel, despre vindecarea orbului: „Credința este vedere a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume”
„Credința este vedere duhovnicească a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume”, a spus Părintele Patriarh Daniel duminică, 21 mai, în cuvântul de învățătură.
Preafericirea Sa a oficiat Sfânta Liturghie la hramul istoric al Catedralei Patriarhale, a explicat evanghelia vindecării orbului din naștere și a vorbit despre Sfinții Împărați Constantin și Elena ca modele de conducători creștini, evidențiind legătura lor cu țara noastră.
Părintelui Patriarh Daniel i s-au alăturat în slujire Arhiepiscopul Nifon al Târgoviștei, mitropolit onorific și exarh patriarhal, cu Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului, cu Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos, cu Episcopul Galaction al Alexandriei şi Teleormanului, cu Episcopul Visarion al Tulcii, cu Episcopul Ieronim al Daciei Felix, cu Episcopul Siluan al Ungariei, cu Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul și cu Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În prima parte a omiliei, Patriarhul României a explicat evanghelia vindecării de către Iisus Hristos a orbului din naștere: Mântuitorul i-a dăruit acestuia nu numai vederea trupească, ci și darul credinței, care este o vedere duhovnicească.
Darul vederii trupești și spirituale
„De aceea, acest orb vindecat de Hristos devine mărturisitor – nu numai al puterii vindecătoare a lui Hristos, ci și al dumnezeirii Sale, după cum ne arată sfârșitul Evangheliei, când el spune: Cred, Doamne! Și se închină lui Iisus.”
„Evanghelia are ca scop să arate că orbii din naștere pot deveni mărturisitori ai dumnezeirii lui Hristos, pe când fariseii, care vedeau trupește, fizic, nu acceptau că Iisus Hristos este Mesia”, a adăugat Patriarhul României.
„Și atunci El a făcut ca un orb din naștere să-L mărturisească, iar cei care aveau o neputință și o incapacitate de a vedea lucrarea lui Dumnezeu în lucrarea lui Iisus au rămas într-un fel de infirmitate spirituală – a necredinței”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
„Deci evanghelia Duminicii a șasea după Paști ne arată că Iisus Hristos este dătător de viață, dătător de lumină și, mai ales, ne dăruiește lumina vieții veșnice, spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire”, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Patriarhul României a vorbit despre ocrotitorii Catedralei Patriarhale, Sfinții Împărați Constantin și Elena, despre care a spus că „sunt o lucrare, o intervenție specială a lui Dumnezeu în istorie”.
În acest sens, Preafericirea Sa a atras atenția la troparul sărbătorii lor, care îl compară pe Sf. Împ. Constantin cu Sf. Ap. Pavel, „care era prigonitor al Bisericii și lumina lui Hristos l-a copleșit în fața porților Damascului”.
„Tot așa, Sf. Constantin a făcut din imperiul păgân persecutor al creștinilor un imperiu creștin. Iar educația a primit-o, formarea duhovnicească, de la mama sa, Elena.”
„Sf. Constantin s-a născut aproape de țara noastră, într-o zonă din Serbia de azi. Atunci nu erau sârbii aici, ei au venit în secolul VII, s-au creștinat în secolul IX. Regiunea se numea Dacia Mediterranea. Orașul în care s-a născut se numea Naissus, care astăzi este Niș”, a spus Patriarhul Daniel.
„Împreună cu mama sa, Elena, au fost eliberatori ai creștinilor persecutați și protectori ai Bisericii.”
Dacii reprezentanți pe Arcul de Triumf al lui Constantin
Patriarhul României a mai subliniat că Sfinții Împărați „au iubit foarte mult teritoriul țării noastre” – Dacia Felix era aproape de Dacia Mediterranea,cea de dincolo de Dunăre.
Preafericirea Sa a mai amintit că Sf. Împ. Constantin a recucerit Dacia, a construit aproape 40 de biserici mari pe teritoriul țării noastre și i-a învins pe goți, care stăpâneau, în sec. IV, teritoriul țării noastre.
Tot Sf. Constantin a construit și un pod la Sucidava – Corabia de astăzi, mai lung decât al lui Traian, de 2,5 km și ale cărui urme s-au văzut până în sec al XIX în apă.
„De aceea, pe Arcul de Triumf al lui Constantin de la Roma se află patru daci. Și el s-a numit Dacicus, cel care a recucerit Dacia.”
Aceasta explică de ce Sf. Împ. Constantin și Elena sunt foarte populari în România, mai ales în Oltenia, a mai spus Preafericirea Sa.
„Tuturor celor care poartă numele de Constantin și Elena le dorim sănătate, fericire, bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu”, a încheiat Patriarhul României.
Sfânta Liturghie a fost urmată de proclamarea solemnă a canonizării Sf. Ier. Martir Neofit Cretanul și de festivitatea de premiere a câștigătorilor Concursului Național Catehetic „Tinerii și vârstnicii să laude numele Domnului”.
Sursa: basilica.ro
