Patimile Sfântului Ioan cel Nou - Mărturisirea credinței în Hristos (Frescă sec. XVI, Mănăstirea Voroneț) Sfântul Ioan cel Nou și-a dat seama de situația în care a fost pus și de ceea ce i se va putea întampla dacă îl refuză pe tătar. Mânat de imboldul puternicei sale credințe, Ioan a refuzat să renunțe la Hristos – „care l-a ocrotit și i-a dat deplina bucurie a credinței și a iubirii”. Răspunsul său: „Preaputernice eparhe, vorbele care ți s-au spus despre mine sunt mincinoase, sunt iscodiri răutăcioase. Eu nu voiesc sa disprețuiesc bunătatea pe care mi-ai arătat-o, dar nu pot să mă lepad de Hristos - lumina lumii”, l-au mâniat pe eparh ce a considerat asta drept o insultă la credința tătărască. De aceea a poruncit ca Ioan să fie supus unor munci groaznice.