„Sfântul Apostol Andrei ne-a adus Evanghelia Mântuitorului Hristos, botezat și a stat multă vreme pe teritoriul Dobrogei. A locuit mai întâi în peșteri, el nu avea obiceiul să propovăduiască în orașe ca și Apostolul Pavel”, a menționat Preafericirea Sa.

„El folosea o metodă mai puțin cunoscută, aceea de a aduna în casele oamenilor sau în peșteri pe cei care doreau să îl asculte și astfel nu se expunea public autorităților păgâne care stăpâneau teritoriul”.

„Sfântul Apostol Andrei avea o propovăduire mai discretă, dar eficientă, prin faptul că transmitea credința într-un mod neoficial, personal, familial. Sfântul a preferat să stea mai multă vreme cu cei pe care îi pregătea pentru botez și să le împărtășească învățăturile Evangheliei lui Hristos”, a explicat Patriarhul Daniel.

Tradiția consideră peștera din localitatea constănțeană Ion Corvin ca fiind primul loc de rugăciune în care Sfântul Apostol Andrei și ucenicii săi se adunau și se rugau.

Întâlnire solemnă a poporului român cu Apostolul său

„Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul nostru spiritual și al României, de la el avem credința apostolică. În 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendar”, a amintit Patriarhul României.

În 1996, când Patriarhul Daniel era Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a fost adus la Iași de Mitropolitul Nikodimos de Patras cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei.

„Acest eveniment a avut un impact foarte mare pentru români, deoarece au aflat că noi avem credința apostolică de la Sfântul Apostol Andrei și că sfântul ocrotitor al românilor este apostolul cel întâi chemat”, a reamintit Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Impactul scrierii lui în calendar cu cruce roșie și mai ales aducerea cinstitului său cap spre închinare la Iași și Galați, iar în 2011 la București, Sibiu și Alba Iulia, a făcut ca popularitatea sa să fie și mai mult intensificată. Asta se explică și prin faptul că în anul 1997 Sfântul Sinod a proclamat pe Sfântul Apostol Andrei ca Ocrotitor al României și în 2002 s-a hotărât ca sărbătoarea lui să fie sărbătoarea națională duhovnicească”, a relatat Patriarhul Daniel.

„Astăzi, avem 940.000 de români care poartă numele Sfântului Andrei sau derivate.”

Zile de unitatea apostolică și unitate națională a românilor

„Din 2012, ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează. Prin asta s-a făcut o legătură între 30 noiembrie și ziua de 1 decembrie, ziua națională. Mai întâi prăznuim ziua de unitate apostolică și apoi prăznuim ziua de unitate națională a românilor”, a menționat Preafericirea Sa.

„Sfântul Apostol Andrei este zi de sărbătoare legală, dar și zi în care noi ne amintim de credința apostolică a românilor și de tradiția noastră creștină din timpul Sfinților Apostoli până în zilele noastre”.

„Numele de Andrei înseamnă «viteaz, bărbăție, curaj». Sfântul Apostol Andrei ne îndeamnă să mărturisim cu mult curaj credința ortodoxă apostolică, să transmitem generațiilor noi această credință și să păstrăm unitatea credinței și unitatea neamului românesc”.

„În mod deosebit s-a dorit ca importanța Sfântului Apostol Andrei pentru viața poporului român să fie subliniată și prin faptul că noua Catedrala Patriarhală, sau, cum mai e numită, Catedrala Națională, să aibă pe lângă hramul Înălțarea Domnului și hramul Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”, a explicat Patriarhul Daniel.

Preafericirea Sa și-a încheiat predica printr-un mesaj de felicitare adresat tuturor celor care poartă numele Sfântului Andrei și derivatele acestui nume.

Sursa: Basilica.ro