Înlăuntrul inimii este pecetea Duhului Sfânt, din care se nasc toate roadele vieţii. Din lacrimi dă Hristos, ca roadă, blândeţea, pacea, inima milostivă, bunătatea, credinţa şi cumpătarea. Din lacrimi izvorăşte iubirea faţă de vrăjmaşi şi rugăciunea către Dumnezeu pentru ei. Din lacrimi omul se bucură în ispite şi mulţumeşte în suferinţe, socoteşte păcatele străine ca fiind ale sale şi plânge pentru ele, şi cu bucurie îşi dă viaţa pentru fratele său.

(Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița, Pace și bucurie în Duhul Sfânt, Editura Predania, București, 2010, p. 132)