Pelerinajul – oportunitate misionară

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva

Pelerinajul – oportunitate misionară

A trecut deja o săptămână de la încheierea pelerinajului închinat ocrotitoarei Moldovei, Sfânta Cuvioasă Parascheva, cea mult folositoare și ajutătoare, iar Ortodoxia românească se pregătește de un al doilea pelerinaj, de data aceasta în Muntenia, spre cinstirea Sfântului Cuvios Dimitrie ocrotitorul Bucureștilor.

A fost un pelerinaj tihnit, în care rigoarea pentru respectarea normelor de sănătate publică specifice perioadei excepționale pe care o traversăm s-a împletit cu duhul așezat, evlavios și sfințitor al sfintelor slujbe ce au însoțit liturgic pe pelerinii care cuminți, cuviincioși și ascultători au plinit toate în bună rânduială.

Pelerinajul este o lucrare duhovnicească, un exercițiu ascetic de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El. În pelerinaj Dumnezeu și omul se caută reciproc și se întâlnesc în taina credinței.

O lucrare frumoasă în perioada hramului Sfintei Cuvioase Parascheva o reprezintă prezența a 200 de preoți, care au însoțit, încurajat și binecuvântat pe parcursul celor opt zile dedicate hramului Moldovei, pe pelerinii aflați în așteptarea întâlnirii cu Cuvioasa. Mulți dintre preoții participanți au înțeles importanța timpului petrecut în preajma pelerinilor și au văzut în el o oportunitate misionară, prin care duhul Evangheliei Mântuitorului Hristos să ajungă la inima fiecărui pelerin, iar timpul petrecut la rând să fie un timp sfințit și înveșnicit prin credință, iubire de Dumnezeu și smerită cugetare.

Însă, ceea ce este minunat în această lucrare misionară de însoțire și dialog cu pelerinii, este bucuria cu care ei te primesc în inima lor, smerenia cu care îți împărtășesc împlinirile și cumpenele vieții lor și mai ales, cum fiecare pelerin în parte este dovada vie a prezenței minunate a lui Dumnezeu în lume. De exemplu: mergând pe firul rândului de pelerini îi vezi citind Acatistul Sfintei și te invită să rostești un condac, ori, salutându-i și binecuvântându-i, îți împărtășesc din tainicul inimii lor. Într-una din seri, un tânăr privind la icoana Sfântului Gheorghe Pelerinul și văzându-l desculț și-a scos încălțările și așa a stat toată slujba de priveghere. O fetiță de doi anișori, de cum a intrat pe porta Mitropoliei, nu a vrut nicicum să rămână în brațele tatălui, ci mergând pe piciorușele ei a dorit să plinească calea spre sfintele moaște. Acestea sunt doar câteva crâmpeie de întâmplări minunate trăite în preajma Sfintei, din care împărtășindu-te rostești cu toată inima: „Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi” (Psalmi 67, 36).

Citește despre: