Mâncărurile s-au făcut pentru două pricini: pentru hrană şi pentru tămăduire. Prin urmare, cei ce se împărtăşesc de ele, în afară de aceste pricini, se vor osândi ca unii ce s-au dedat desfătărilor, folosind rău cele date de Dumnezeu spre trebuinţă. Şi în toate lucrurile reaua folosire este păcat.

(Sf. Maxim Mărturisitorul,Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 86, în Filocalia, vol. II, p. 103)