Pentru cel care știe

în inima păcatului așteaptă iadul

precum o fiară fără trup pândește

abis ascuns în pântecul plăcerii

ce inima o seacă și-o-mpietrește...

gândirea lui o-nghite pe a ta

și din surâsul tău alt chip ivește

ce-ți fură-ncet tăcerile și glasul

și tot ce-i viu în ele ofilește...

și într-o zi deodată din oglindă

cu ochii tăi infernul te privește...

acum cât doarme în păcatul tău

pe crucea pocăinței îl zdrobește!